Năsui: Şapte argumente folosite pentru limitarea accesului românilor la propriii bani din fondurile de pensii şi de ce sunt false

Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a pus pe masă şapte argumente folosite pentru limitarea accesului românilor la propriii lor bani din fondurile de pensii, despre care spune că sunt toate false.

Redăm mai jos postarea deputatului USR.

1) „Dacă încep românii să-şi retragă banii, colapsează fondurile de pensii.”

Un argument complet fals. Contrar băncilor sau companiilor de asigurări, fondurile de pensii au o predictibilitate maximă pe momentul în care vor trebui să aibă bani pentru a plăti deponenţii. Nu de alta, dar vârsta este un lucru ştiut, iar vârsta de pensionare la fel. Există mici variaţiuni, dar ele sunt mult mai mici decât la bănci, unde fiecare poate să-şi retragă banii când vrea, sau la asigurări, unde plata depinde de un eveniment aleatoriu (riscul asigurat).

De altfel acest argument a fost infirmat rapid chiar de către asociaţia administratorilor de pensii private.

2) „Ne obligă OECD să limităm accesul oamenilor la banii lor.”

Iarăşi un argument fals. OECD ne obligă să avem o lege de plată a pensiilor private. Nu să limiteze această lege accesul oamenilor la propriii lor bani.

3) „Nicio ţară din Europa nu dă voie oamenilor să-şi ia banii la vârsta pensionării.”

În următoarele ţări retragerea fondurile este permisă la vârsta pensionării: Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Polonia, Ungaria, Portugalia, Anglia şi Spania. Deci iarăşi un argument fals.

4) „Oamenii sunt proşti/analfabeţi financiar vor bea/fuma/juca la păcănele banii lor.”

Deşi e adevărat că analfabetismul de toate felurile, nu doar financiar, este destul de mare în societate, asta nu este un motiv suficient pentru a încălca drepturile de proprietate ale milioane de oameni. Cumva oamenii aceia zişi proşti au fost suficient de deştepţi încât să muncească să producă valoare şi să cotizeze la un fond de pensii. Dar când vine vorba să aibă acces la rodul economisirii lor, acolo deodată nu mai sunt suficient de deştepţi.

5) „Este o pensie, nu un depozit.”

Este adevărat. Este pensie, dar înainte de a fi catalogat pensie sau depozit, este mai ales un contract. Oamenii care au cotizat, forţat la pilonul 2 sau voluntar la pilonul 2 sau 3, li s-au spus nişte termeni şi condiţii în care îşi vor primi banii înapoi. Au fost de acord cu acele condiţii. Ei şi-au îndeplinit obligaţiile de cotizare, dar după aproape două decenii de cotizare, taman când venea momentul să-şi vadă banii înapoi, deodată statul vine şi zice că nu-i mai primesc, decât 30% şi restul eşalonat 70% pe 8 ani, timp în care vor fi investiţi în pierdere.

6) „Este o pensie, nu un produs de economisire.”

Contribuţia la un fond de pensii este în sine un mod de economisire. Nu sunt categorii diferite, ci parte una din cealaltă. A economisi înseamnă a pune bani deoparte. Dacă cineva economiseşte printr-un fond de pensii sau prin alt mod, cu alte condiţii contractuale, tot economisire este.

7) „Dacă cotizaţiile sunt lunare, şi retragerile trebuie să fie lunare.”

Argumentul sună bine. Face să pară că trebuie să existe un paralelism undeva. Dar nu trebuie să ne gândim mult să ne dăm seama că nu este neapărat adevărat. Totul depinde de contract. Cum ar fi ca atunci când mergem la bancă, banca să ne spună că ne dă banii înapoi cu ţârâita pentru că aşa i-am depus în cont. Ar fi un scandal şi o încălcare a contractului. Frecvenţa cu care plătim şi condiţiile de plată sunt decizii contractuale. Oricare ar fi, contractul tot trebuie respectat.

Acestea sunt toate argumentele pe care le-am întâlnit folosite pentru a justifica încălcarea dreptului de proprietate care a avut loc prin această lege. Dacă mai sunt şi altele, chiar vă rog să le scrieţi în comentarii.