"Naivitatea faţă de China a luat sfârşit". Naţiunile G7 vor adopta o poziţie mai dură faţă de comerţul cu China

Miniştrii comerţului din G7 au declarat că vor adopta o poziţie mai dură faţă de China în ceea ce priveşte comerţul, după o reuniune de două zile la Palatul Neuhardenberg din Berlinul de Est, Germania, la 15 septembrie. Experţii consideră că această schimbare se datorează faptului că ţările au devenit din ce în ce mai atente la comportamentul agresiv al regimului chinez faţă de comunitatea internaţională.

Ministrul german pentru afaceri economice şi protecţia climei, Robert Habeck, a declarat reporterilor după reuniune că G7 a convenit să adopte o poziţie mai dură şi mai coordonată împotriva Beijingului în ceea ce priveşte comerţul, deoarece "naivitatea faţă de China a luat sfârşit".

El a spus că discuţiile despre China fac "parte dintr-un efort de a asigura standarde comerciale internaţionale ridicate" în comerţul internaţional şi de a împiedica Beijingul să îşi folosească "puterea economică" pentru a submina alte naţiuni.

"Nu mai trebuie să permitem ce se spunea anterior 'Comerţ, indiferent cum', indiferent de standardele sociale sau umanitare", a spus Habeck.

Harbeck a mai spus că Germania va convinge UE să formuleze "o politică comercială mai robustă faţă de China şi să răspundă, ca europeni, la măsurile coercitive pe care China le ia pentru a-şi proteja economia". El crede că "celelalte ţări partenere vor face exact acelaşi lucru".

Din G7 fac parte Statele Unite, Germania, Regatul Unit, Canada, Franţa, Italia şi Japonia. În prezent, Germania deţine preşedinţia, care este asigurată prin rotaţie între membrii G7.

S-a terminat cu concilierile

Dr. Su Tzu-yun, director al Institutului de apărare naţională şi al diviziilor de cercetare în domeniul securităţii din cadrul Academiei Naţionale de Apărare din Taiwan, a declarat pentru The Epoch Times, la 16 septembrie, că discursul lui Habeck se bazează pe faptul că Germania şi-a dat seama în mod clar de expansiunea militară a Partidului Comunist Chinez (PCC) şi de diplomaţia sa de lup războinic care încearcă să joace cartea victimei.

"În al doilea rând, fără mai multă naivitate înseamnă că Germania trebuie să renunţe la politica de împăcare din epoca Angelei Merkel", a adăugat acesta.

Fostul cancelar german Angela Merkel a fost deseori acuzată că a adoptat o "politică comercială prietenoasă" faţă de China şi că nu a fost suficient de dură cu privire la încălcările drepturilor omului din China atunci când se afla la putere. Statisticile germane arată că, până la sfârşitul anului 2021, China a fost cel mai mare partener comercial al Germaniei timp de şase ani consecutiv.

Su a adăugat că Germania a depins de Rusia pentru energie şi a depins de China pentru comerţ. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie, Occidentul a impus sancţiuni Rusiei, în timp ce Rusia a tăiat furnizarea de energie către Europa de Vest ca represalii.

Germania a învăţat lecţia [de a nu avea încredere în regim] pe calea cea grea şi şi-a ajustat în mod clar direcţia strategică, a spus Su.

Habeck a îndemnat, de asemenea, ca Europa să nu sprijine iniţiativele economice "Centura şi Drumul" ale regimului chinez, care ar permite Beijingului să achiziţioneze mai multe infrastructuri strategice în Europa şi să exercite o influenţă asupra politicii comerciale europene. De asemenea, el a pledat pentru o verificare mai strictă a investiţiilor realizate în Europa de companiile cu sediul în China şi s-a opus achiziţionării de către compania chineză de stat COSCO Shipping a terminalului de containere "Blessed Land" din Hamburg.

Urgenţa de a lega drepturile omului şi diplomaţia, de comerţ

Miniştrii comerţului din G7 au continuat să emită o declaraţie comună după reuniunea de la Berlin. Fără a numi China, aceaştia şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la "practicile neloiale, cum ar fi toate formele de transfer forţat de tehnologie, furtul de proprietate intelectuală, reducerea standardelor de muncă şi de mediu pentru a obţine un avantaj competitiv, acţiunile de denaturare a pieţei din partea întreprinderilor de stat şi subvenţiile industriale dăunătoare, inclusiv cele care duc la un exces de putere".

De asemenea, declaraţia se angajează să urmărească în continuare reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la care China a devenit membru în 2001.

Lee Cheng-hsiu, cercetător la National Policy Research Foundation din Taipei, a declarat pentru The Epoch Times la 16 septembrie:

"În trecut, ei doar s-au plâns şi au protestat verbal cu privire la practicile ilegale ale companiilor chineze, dar nu a existat nicio contramăsură reală.

Însă în ultimii ani, PCC a devenit din ce în ce mai agresiv în comunitatea internaţională, folosindu-se de avantajele lor economice şi comerciale pentru a exercita presiuni asupra ţărilor mai mici, inclusiv asupra unor foste ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est. Occidentul nu mai poate tolera acest lucru."

Lee a spus că, deşi nu este uşor, ţările occidentale ar trebui să tragă PCC la răspundere prin corelarea drepturilor omului şi a diplomaţiei cu comerţul.

"Ţările occidentale trebuie să îşi menţină poziţia de a apăra drepturile omului", a subliniat Lee.