Motivare ÎCCJ în dosarul Mătuşa Tamara: Declaraţiile lui Genică Boerică au fost nesincere

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) arată, în motivarea la decizia prin care Adrian Năstase a fost achitat în dosarul "Mătuşa Tamara", că mare parte din probele procurorilor anticorupţie s-au bazat pe declaraţiile denunţătorului Genică Boerică, care nu pot fi un temei pentru condamnarea inculpaţilor din dosar.

Motivarea face referire la declaraţiile pe care Genică Boerică le-a făcut în cursul urmăririi penale, pe care procurorul de caz le consideră adevărate, în baza unui raport de constatare tehnico-ştiinţific efectuat de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

"Nu se ştie în ce temei a făcut procurorul de caz această interpretare, cu atât mai mult cu cât nici diagramele anexate raportului nu indică o situaţie diferită a răspunsurilor ci, dimpotrivă, mai multe diagrame de la răspunsurile subiectului par să fie identice cu cele de la întrebarea numărul 8, apreciate în raport ca fiind nesincere. Mai mult decât atât, în acelaşi raport se arată că "în discuţia post-test, subiectului i-a fost adus la cunoştinţă că a fost diagnosticat NESINCER" (fila 72 vol. 7 dosar urmărire penală)", se arată în motivare.

De asemenea, spun judecătorii, în rechizitoriu se arată că declaraţiile lui Genică Boerică se coroborează cu declaraţiile martorilor Petre Constantin Drăgan şi Niculina Eugenia Stănescu.

"O interpretare obiectivă a acestor probe conduce, însă, la constatarea că declaraţiile denunţătorului Genică Boerică se coroborează tot cu declaraţiile sale, pentru că ambii martori invocaţi de parchet nu au perceput aspectele relatate în mod direct, ci le cunosc tot din informaţiile primite de la denunţător", se arată în motivare.

Potrivit sursei citate, întâlnirea dintre inculpaţii Melinescu Ioan, Priboi Ristea şi Năstase Adrian, în prezenţa martorului Genică Boerică, la birourile din Palatul Parlamentului, este exclusă de martorele Stroescu Cristina Valeria şi Coman (Purcaru) Milena.

Chiar dacă s-ar accepta versiunea prezentată în rechizitoriu, în sensul că a avut loc o întâlnire între Melinescu Ioan, Priboi Ristea şi Năstase Adrian, prin intermediul lui Genică Boerică, afirmaţia procurorului că la acel moment ar fi avut loc "înţelegerea insidioasă" dintre inculpaţi nu are nici o susţinere probatorie.

Conform rechizitoriului, Adrian Năstase ar fi oferit ca mită lui Melinescu o viitoare funcţie de şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), în virtutea faptului că Năstase va ocupa funcţia de prim-ministru, parchetul făcând trimitere la cercetările sociologice realizate de IMAS şi IRSOP, care îl plasau pe Ion Iliescu şi PDSR pe primul loc în alegerile ce urmau să aibă loc peste o lună.

"Atât infracţiunea de luare de mită, cât şi infracţiunea de dare de mită sunt infracţiuni instantanee. Luarea de mită se consumă în momentul pretinderii ori primirii banilor sau altor foloase ori a acceptării promisiunii sau nerespingerii acesteia. Corelativ, darea de mită se consumă în momentul promisiunii, oferirii sau dării de bani şi alte foloase. Pentru existenţa laturii subiective a infracţiunii de dare de mită este necesar ca oferta sau promisiunea să se facă în mod serios şi cu intenţia de a corupe", spun judecătorii.

De asemenea, instanţa demontează concluzia procurorului şi spune că aceasta este contrazisă de materialul probator administrat, care a relevat că "există un mare dubiu că în luna noiembrie ar fi avut loc o întâlnire între inculpaţii Năstase Adrian, Melinescu Ioan şi Priboi Ristea, mijlocită de denunţătorul Genică Boerică".

În plus, "chiar martorul Genică Boerică arată că Năstase Adrian nu i-a promis lui Melinescu Ioan numirea în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, iar decizia de numire în funcţie a fost una colectivă, luată în consens în şedinţa de Guvern din 30.12.2000".

De asemenea, mai spune instanţa supremă, din probe reiese că "schimbările în conducerea unor instituţii au fost discutate anterior în partid, în ideea realizării programului de guvernare şi că scopul pretins a fi urmărit de mituitor nu are o justificare logică".

"Procurorul face un opis al lucrărilor conţinute în cele şapte volume de urmărire penală, fără să respecte dispoziţiile art. 263 Cod de procedură penală de a evidenţia probele pe care se întemeiază învinuirea, enumerând, de-a valma, declaraţii de martori şi delegaţii ale avocaţilor, procese-verbale de consemnare a actelor de citare sau aducere la cunoştinţă a învinuirii", se mai arată în motivare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 15 decembrie 2011, achitarea fostului premier Adrian Năstase în dosarul "Mătuşa Tamara", în care a fost trimis în judecată alături de Ioan Melinescu, fost preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Ristea Priboi, consilier al fostului premier Adrian Năstase, fost deputat în perioada 2000-2004.

ÎCCJ a mai decis şi achitarea inculpaţilor Ioan Melinescu şi Ristea Priboi pentru acuzaţiile pentru care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată.

Cheltuielile de judecată vor fi suportate de statul român, după ce judecătorii instanţei supreme au respins cererea lui Ristea Priboi ca denunţătorul Genică Boerică să plătească cheltuielile de judecată.

Decizia poate fi atacată cu recurs la Completul de 5 judecători al ÎCCJ.