Moţiunea simplă contra ministrului de Finanţe, respinsă

UPDATE: Moţiunea simplă "'Finanţista' ministrului Mişa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit", iniţiată de PNL, PMP şi USR a fost respinsă. Doar 33 de senatori au votat pentru adoptarea ei, în timp ce 8 s-au abţinut iar 68 s-au pronunţat împotrivă.

* * *

Senatorii vor dezbate în plen, luni, moţiunea simplă "'Finanţista' ministrului Mişa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit", iniţiată de PNL, PMP şi USR.

Moţiunea este semnată de 39 de senatori de la PNL, PMP şi USR, care îi cer demisia ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa.

Va prezentăm mai jos texul moţiunii ce va fi dezbătută astăzi, începând cu ora 16.

Ca să fim sinceri, scumpirile la combustibili, electricitate, gaze şi credite nu au nevoie de traducere în limba română din "finanţista" domnului ministru Mişa. Se văd cu ochiul liber, se simt la buzunar. Actuala putere de stânga din ţara noastră a reuşit, în doar zece luni, să ciuruiască bugetul României prin cheltuieli populiste, să omoare investiţiile şi să scoată România cu un picior afară din Uniunea Europeană pe seama depăşirii angajamentelor legate de deficitul bugetar.

Implementarea programului de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile a creat dezechilibre economice greu de surmontat. Creşterea economică, bazată în totalitate pe consum, şi-a arătat deja costurile. Au crescut preţurile, dobânzile, euro şi dolarul faţă de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent şi datoria publică. În acest context, contribuţia investiţiilor la creşterea economică este zero.

Cifrele arată că România se îndreaptă într-o direcţie periculoasă. Estimările pentru viitorul apropiat al României sunt sumbre, iar aceste estimări se bazează pe următoarele realităţi, de necontestat:

1. Haosul fiscal generat de guvernele PSD-ALDE

Îşi putea imagina cineva cât de mică este, pentru PSD, distanţa de la agonie la extaz în privinţa introducerii de noi taxe şi impozite? Foamea de bani la buget a generat idei năstruşnice de suprataxare a populaţiei şi afacerilor: de la taxa pe gospodărie până la impozitul pe oul de găină; de la impozitul pe cifra de afaceri, până la split TVA. Idei la care, datorită reacţiilor pe măsură ale celor vizaţi, actuala putere a renunţat.

Au rămas în picioare, însă, câteva măsuri ce poartă semnătura domnului ministru Mişa, cu impact major asupra buzunarului cetăţeanului şi asupra afacerilor, cum ar fi supraacciza la carburanţi, contribuţiile majorate la contractele part-time sau trecerea contribuţiilor exclusiv la angajat. Antreprenorii şi potenţialii investitori primesc semnale confuze de la actuala putere. Stimaţi guvernanţi, cum credeţi că ar trebui să reacţioneze aceştia când aţi făcut să dispară predictibilitatea de care are nevoie mediul de afaceri pentru a-şi face planuri de viitor?

2. Creşterea cheltuielilor structurale cu salarii, fără creşteri de productivitate

Şcoala de finanţe a PSD a dat un nou rateu prin măriri de salarii fără creşteri de productivitate, cu sfidarea tuturor legilor economice. Creşterile salariale din sectorul bugetar, cu mult peste creşterea productivităţii, în contextul în care salariile din administraţia publică sunt mai mari ca cele din sectorul privat, au creat haos pe piaţa forţei de muncă. O piaţă a forţei de muncă deja afectată de migraţia din ultimii ani, care este bulversată de promisiuni salariale cu creşteri de până la 100% în sectorul public.

În acest context, chiar dacă consumul a explodat, investiţiile s-au prăbuşit, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. În sectorul privat, antreprenorii au pus frână investiţiilor din cauza problemelor de pe piaţa forţei de muncă. În sectorul public, investiţiile au fost tăiate masiv pentru a face loc creşterilor salariale. Sunteţi sigur, domnule ministru, că avem nevoie de un aparat de stat mare şi bine hrănit, în timp ce mediul de afaceri e tot mai agresat şi mai înghesuit, inclusiv în privinţa forţei de muncă?

3. Micşorarea investiţiilor publice

Finanţele din România sunt organizate, sub steag PSD-ist, pentru a aloca bani în vederea atingerii unor obiective populiste. Într-o economie funcţională, banii sunt alocaţi pe proiecte. În primele nouă luni ale anului, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost cu 60% mai mici decât cheltuielile cu investiţiile în perioada similară din 2016.

În 2017, cheltuielile cu salariile au crescut cu 20%, cele cu asistenţa socială au crescut cu 11,7%, iar cele pentru investiţii au scăzut cu 40%. Dintr-o perspectivă istorică, 2017 reprezintă minimul pentru cheltuielile de investiţii din ultimii 10 ani.

4. Scăderea încasărilor fiscale

Veniturile fiscale sunt cu 1.1 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la perioada similară a anului 2016. Această evoluţie reprezintă o înrăutăţire a situaţiei în trimestrul trei. După 6 luni, veniturile fiscale erau doar cu 0.7 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la 2016. Schimbarea guvernului nu a adus nimic bun pentru veniturile la buget. Din contră, a avut o influenţă negativă. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât noul ministru al Finanţelor publice a fost angajat în ANAF.

Cu ochiul liber se vede că avem de-a face cu scăderea veniturilor din TVA, din impozitul pe profit, din impozitele cu reţinere la sursă, dar şi cu creşterea evaziunii fiscale. Domnule ministru, nu mai introduceţi noi biruri, aveţi mai bine grijă să le colectaţi pe cele în vigoare deja şi să îi puneţi la colţ pe evazionişti!

5. Deficitul bugetar, scăpat de sub control

În al doilea trimestru din 2017, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 4,1% din PIB. România devine, în aceste condiţii, singura ţară din UE supravegheată pentru devierea de la angajamentul privind ţinta de deficit. În acest moment, România este singura ţară din UE în care creşte deficitul bugetar. În toate celelalte ţări, guverne mai responsabile ca cel de la Bucureşti profită de creşterea economică şi reduc deficitele bugetare. Mai multe ţări din UE au ajuns deja la surplus bugetar, situaţie normală, şi mai ales responsabilă, în condiţiile în care economiile cresc mult mai rapid decât estimările iniţiale.

Aşa cum spuneam, în nouă luni de zile, guvernul PSD a distrus structura bugetului, a omorât investiţiile şi potenţialul de creştere, şi a scos România cu un picior afară din UE.

6. Creşterea inflaţiei

În 2017, rata TVA a scăzut de la 20% la 19%. În condiţii normale, fără un guvern iresponsabil ca cel căruia îi cerem astăzi socoteală, care aruncă cu bani în stânga şi în dreapta, această scădere s-ar fi reflectat într-o scădere a ratei de inflaţie. Rata inflaţiei a crescut însă de la 0.1% la 1.8% şi încep să crească rapid estimările de inflaţie pentru 2018.

Surpriza furnizată de rata inflaţiei trebuia să se vadă inevitabil şi în ratele de dobândă. Din trimestrul trei, banca centrală a permis dobânzilor din piaţa interbancară, ROBOR, să crească spre rata dobânzii de politică monetară. Creşterea estimărilor pentru rata inflaţiei în 2018 înseamnă creşteri ale dobânzilor şi în perioada următoare. Domnule Ministru, cum credeţi că suportă românii o majorare atât de consistentă a costurilor creditelor?

7. Reacţii negative ale investitorilor

Investitorii au reacţionat la instabilitatea fiscală, înainte de toate, începând să crească gradual costul la care România se împrumută pentru a-şi acoperi deficitul bugetar. În mai puţin de 12 luni, acest cost a crescut cu 2 puncte procentuale la toate scadenţele. România, astăzi, se împrumută mai scump, atât pe o perioadă de 6 luni, cât şi pe o perioadă de 10 ani.

A doua reacţie a investitorilor străini la haosul creat de politicile guvernului a fost să reducă investiţiile străine directe. După 9 luni de zile, acestea sunt mai mici cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Politicile guvernului PSD-ALDE, şi mai ales priorităţile, au speriat atât investitori autohtoni, cât şi pe cei străini.

8. Spolierea companiilor de stat

Din foame de bani la buget, PSD a confiscat rezervele, provizioanele şi dividendele tuturor companiilor de stat. Măsura luată de PSD, de strângere a unei sume suplimentare la buget din profitul companiilor de stat pentru acoperirea promisiunilor electorale privind majorările de salarii, sporeşte datoria publică privată. Respectivele societăţi sunt nevoite să apeleze la împrumuturi pentru asigurarea cel puţin a unui capital de mentenanţă, nemaivorbind de investiţii pentru dezvoltare. Asta înseamnă dobânzi mai mari şi, implicit, presiuni tot mai mari pe autorităţile care reglementează diversele tarife în zonele de monopol unde activează companiile de stat.

9. Atacuri la adresa multinaţionalelor şi băncilor

De când se află în fruntea guvernului, premierul Mihai Tudose a început o campanie susţinută împotriva multinaţionalelor, a fondurilor private de pensii şi a băncilor. Susţine că ia leafa cash, nicidecum pe card, care este purtător de comisioane, şi că statul e mai bun administrator, justificând astfel mutarea Pilonului II de pensii, administrat privat, la Pilonul I, administrat de stat. Campania PSD nu este nicidecum una protecţionistă, care să aibă drept obiectiv protejarea companiilor şi a capitalului autohton, ci este un atac concertat împotriva sectorului privat, a economiei care nu poate fi controlată de partidul stat-PSD.

Domnule Ministru al Finanţelor,

Partidele de opoziţie au explicat, în mai multe rânduri, că:

Promisiunile făcute de PSD în campania electorală din 2016 sunt populiste, falimentare şi nesustenabile. Nu poţi să faci, pe termen mediu, creştere economică bazată pe creşterea consumului şi pe micşorarea investiţiilor, aşa cum a promis PSD. Nu este posibil să măreşti fără limite salariile bugetarilor şi să micşorezi, în acelaşi timp, taxele. Nu este permis să măreşti salariul minim fără să existe o creştere a productivităţii. Nu poţi să creşti cheltuielile şi să reduci veniturile statului fără să depăşeşti angajamentul privind limitarea deficitului la 3%.

Stimaţi colegi,

Practica falimentară a PSD-ALDE nu poate fi întreruptă decât în două feluri: printr-o acţiune politică coerentă a actualei opoziţii, care să sancţioneze comportamentul guvernului în domeniul financiar; sau printr-o criză economică şi financiară inevitabilă în asemenea condiţii, care ar cutremura România din temelii. Prin prezenta moţiune, vă propunem prima variantă, pe cea responsabilă, prin care încă s-ar mai putea corecta erori ale actualei puteri.

Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL, PMP şi USR cerem Guvernului Tudose

1. Luarea de măsuri pentru readucerea cât mai rapidă a României în parametrii asumaţi de deficit bugetar

2. Asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale, atât de necesare mediului de afaceri

3. Adoptarea de măsuri pentru protejarea întreprinderilor şi capitalului românesc

4. Reducerea impozitelor pe forţa de muncă

5. Încurajarea investiţiilor directe

6. Reducerea cheltuielilor cu salarii şi asistenţă socială

7. Demararea unor proiecte importante de investiţii publice finanţate din bugetul de stat şi din bugetul comunitar

8. Demisia ministrului Finanţelor.