Moment istoric pentru Republica Moldova: Se dă oficial startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană / Pro-ruşii se agită

Negocierile de aderare a republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost lansate oficial marţi 25 iunie 2024, la Luxemburg, unde are loc prima şedinţa a Comisiei interguvernamentale RM- UE. Delegaţia Republicii Moldova în Marele Ducat de Luxemburg, este condusă de prim-ministrul Dorin Recean.

În cadrul vizitei sale oficiale, şeful Executivului de la Chişinău urmează să se întâlnească cu mai mulţi oficiali luxemburghezi, cu care vor discuta agenda bilaterală şi europeană a Moldovei. Premierul Dorin Recean va avea întrevederi cu prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, cu Marele Duce Henri de Luxemburg, dar şi cu ministrul Afacerilor Externe şi Europene, al Cooperării şi Comerţului Exterior al Luxemburgului, Xavier Bettel.

De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu Oliver Varhelyi, Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, şi cu Olga Stefanişîna, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană şi Euro-Atlantică a Ucrainei.

În seara zilei de 25 iunie, va avea loc Conferinţa interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană, de lansare oficială a negocierilor de integrare a ţării în UE.

„Conferinţa interguvernamentală este o reuniune la care se iau decizii în procesul de negociere între statele membre ale UE şi ţara candidată. La prima Conferinţă, statul candidat acceptă cadrul de negociere propus de comun acord de către statale membre, iar următoarele conferinţe vor fi despre deschiderea sau închiderea capitolelor de negocieri.

Altfel spus, prima Conferinţa interguvernamentală reprezintă momentul solemn de începere a negocieilor de aderare, un moment istoric pentru ţara noastră”, a declarat vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, desemnată în calitate de negociator-şef din partea Republicii Moldova.

Amintim că vineri, 14 iunie, ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, iar la 21 iunie preşedinta Maia Sandu a semnat Decretul privind iniţierea negocierilor de aderare.

Preşedinta Comisiei Europene în exerciţiu, Ursula von der Leyen, a calificat decizia drept „un pas uriaş” în drumul către UE şi a dat asigurări că instituţia va fi alături de Republica Moldova şi Ucraina - ţara atacată de Rusia de mai bine de doi ani deja.

„În cazul în care Republica Moldova nu va prinde acest ultim tren de extindere, nu cred că vor mai exista şi altele, deci riscăm să rămânem în această zonă gri a mizeriei, incertitudinii, corupţiei, din care nu ne vom mai desprinde niciodată. Istoria ne oferă o şansă cu adevărat unică de a părăsi pentru mult timp înainte această zonă de influenţă a Federaţiei Ruse în care suntem prinşi în ultimii 250 de ani şi a ne arăta lumii occidentale care ar garanta un alt viitor cetăţenilor ţării noastre”, a declarat Alexandru Tănase, fost preşedinte al Curţii Constituţionale de la Chişinău.

De menţionat este faptul că, procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi totuşi unul anevoios, luând în calcul regiunea transnistreană - o fâşie subţire de pământ care se învecinează cu Ucraina, nerecunoscută oficial de nicio ţară membră a ONU, dar unde Rusia menţine aproximativ 1.500 de soldaţi drept aşa-numiţi pacificatori, care păzesc uriaşe depozite de arme şi muniţii din epoca sovietică, şi Găgăuzia – acaparată prin atac raider de oligarhul fugar Ilan Şor şi controlată de Moscova prin agenţii săi de influenţă.

„Opoziţia” pro-rusă de la Chişinău

Deputatul socialist Bogdan Ţîrdea, membru al Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, a menţionat că odată cu iniţierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ţara îşi va pierde suveranitatea. Mai mult decât atât, acesta a declarat pentru Ria Novosti, că Moldova a cedat Uniunii Europene o parte din suveranitatea sa în 2014, la semnarea Acordului de Asociere.

Potrivit pro-rusului Ţîrdea, autorităţile de la Chişinău continuă să ignore opinia poporului cu privire la cursul politicii externe a ţării, retorică folosit la greu de Kremlin.

Şi Alexei Lungu, liderul Partidului „Şansa” creat din foştii membri ai partidului ŞOR declarat neconstituţional, a declarat că suveranitatea Republicii Moldova s-a transformat într-o monedă de schimb în jocurile geopolitice ale autorităţilor de la Chişinău, notează sursa citată.

„Suveranitatea şi identitatea noastră, datorită jocurilor geopolitice ale Maiei Sandu şi ale adepţilor săi, s-au transformat într-o adevărată monedă de schimb. În fiecare zi, la îndemnul preşedintei, Moldova devine tot mai dependentă de dictaturile altor ţări, tot mai dependentă de împrumuturi, tot mai dependentă de valori străine nouă, tot mai militarizată şi cochetează cu alianţa militară", a scris Lungu pe canalul său de Telegram.

Deputaţii pro-ruşi din Parlamentul de la Chişinău, aşa-numita opoziţie, critică şi atacă guvernarea pentru apropierea de Uniunea Europeană, în timp ce strigă în gura mare că Republica Moldova nu trebuie să renunţe la „relaţia de prietenie” cu Rusia – ţara agresoare, care a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, o distruge şi îi ucide zilnic oamenii până în prezent.

Republica Moldova a fost ameninţată de nenumărate ori de Moscova pentru apropierea de Uniunea Europeană care, potrivit preşedintei Maia Sandu „poate asigura pacea, bunăstarea şi o viaţă mai bună pentru toţi cetăţenii moldoveni”.

Alexei Lungu, unul dintre oamenii apropiaţi oligarhului fugar Ilan Şor, a ţinut să se refere şi la neutralitatea Republicii Moldova, care potrivit lui Alexandru Tănase înseamnă crearea unor obstacole de ordin juridic pentru Republica Moldova de a se înarma şi de a face parte din anumite structuri politico-militare. „Asta s-a făcut nu cu scopul de a consolida Republica Moldova, dar cu scopul de a o face cât mai vulnerabilă, o victimă uşoară în cazul în care Rusia ar dori să-şi recupereze teritoriile pierdute în 1991”, a explicat acesta.

Pierderea suveranităţii Republicii Moldova ar putea duce la implicarea acesteia în conflicte armate şi, în cele din urmă, la pierderi teritoriale sau chiar la pierderea statalităţii, a menţionat şi pro-rusul Igor Dodon, fost preşedinte al R. Moldova şi lider al Partidului Socialiştilor din „opoziţie”, notează sursa citată.

„În contextul geopolitic tensionat, unele state încearcă să îşi dicteze politicii moldoveneşti şi vor să ne transforme pe noi, moldovenii, într-o pârghie pentru interesele lor strategice regionale. În aceste condiţii, pierderea suveranităţii şi independenţei poate duce la implicarea Moldovei în conflicte armate şi, în cele din urmă, la pierderi teritoriale sau chiar la pierderea statalităţii”, a scris Dodon pe canalul său Telegram.

Başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, membră a blocului „Pobeda” (victorie, n.r.) lansat la Moscova de fugarul Ilan Şor, a declarat pentru TVC21 că „în prezent, Moldova a devenit în mâinile Occidentului o bâtă împotriva Federaţiei Ruse”.