Modelul social european, afectat de criza economică

Criza economică prelungită din zona euro, austeritatea şi şomajul care chinuie ţările europene au redus atractivitatea modelului social european. Investiţia socială devine astfel o prioritate a UE. Franţa şi Germania caută deja soluţii pentru combaterea şomajului la nivel european şi crearea de noi locuri de muncă care să crească ocuparea. România rămâne însă vulnerabilă cu o suprataxare a forţei de muncă, un nivel de salarizare redus faţă de media UE şi chiar cu cea mai redusă protecţie socială din UE ca procent din PIB.

”Criza a pus sub semnul întrebării modelul social european. Unii îl aruncă la gunoi, alţii cer regândirea lui. Cert este că criza a generat noi cohorte de oameni săraci, de şomeri”, a afirmat Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, în deschiderea conferinţei ”Criza economică şi modelul social european”. Idu consideră că nu putem vorbi despre o unicitate a modelului social european la nivel practic. Şi senatorul Mircea Geoană prezent la eveniment a subliniat că doar în termeni conceptuali vorbim despre un singur model social european, ”dar în practică acesta are cinci submodele: modelul renan, cel anglo-saxon, mediteranean (sudul zonei euro), modelul scandinav –nordic şi modelul ţărilor post-comuniste”. Ca urmare, UE a încercat să creeze un anumit grad de uniformizare şi de convergenţă între statele foarte competitive şi cele mai puţin competitive.

”Ce ar însemna o aliniere a politicilor fiscale din punct de vedere al atractivităţii investiţiilor? Contractul social depăşeşte protecţia socială. România cheltuie cel mai puţin din PIB pentru protecţia socială – a fost 17, 7% din PIB în 2010, cel mai puţin din UE”, a mai spus Geoană. El a mai arătat că rata abandonului şcolar a crescut în ultimii ani în zonele rurale şi în fostele zone monoindustriale. În plus, ”abisul dintre pătura foarte îngustă de capitalişti bogaţi şi marea masă a crescut”.

Ca urmare, senatorul consideră că la revizuirea Constituţiei ar trebui să se pună mai mult accent pe drepturile economice şi sociale, precum dreptul la învăţământ gratuit, decât pe ”cine are mai multă putere şi cum o împărţim”. Totodată Geoană a mai avertizat că România are un model social complet nesustenabil din perspectiva raportului dintre pensionari şi forţa de muncă activă. În opinia sa, nici sumele de bani trimise din străinătate nu pot reprezenta o soluţie pentru că ”în fiecare an pierdem 15 miliarde de euro pentru că cei care trimit remitenţe nu sunt acasă”. ”Chiar acum cu toată criza şi şomajul din Spania, românii nu se întorc acasă pentru că nu au condiţii decente de muncă şi de viaţă. Investiţiile în tânăra familie, în contractul social, este esenţială pentru că România să evadeze din periferie. Nu cred că actuala criză a fost cauzată de modelul social european prea generos, ci de capitalismul financiar exacerbat şi dereglementat. Avem nevoie de o Europa socială regândită. În ce priveşte România, nu poţi să ai o ţară competitivă cu un contract social anemic”, a concluzionat Geoană.

Şi ministrul Muncii Mariana Câmpeanu, prezentă şi ea la eveniment, a susţinut că trebuie acordată mai multă atenţie celor mai loviţi de criză, inclusiv prin sprijinirea întreprinderilor pentru crearea de noi locuri de muncă. Câmpeanu a pledat pentru abandonarea austerităţii în favoarea creşterii şi a ocupării forţei de muncă.

La rândul său, Egbert Holthius, şef al departamentului Europa 2020 din Direcţia Politici Sociale a CE, a subliniat că politicile sociale sunt în general legate de atribuţii ale statelor membre. La nivel european se fac doar recomandări şi programe legate de asistenţa şi susţinerea tinerilor pentru a intra pe piaţa muncii. Contează şi cum sunt finanţate cheltuielile sociale, din venituri guvernamentale, rezultate mai ales din colectarea de taxe.

Vulnerabilităţile României

Politica de dezvoltare pe care a avut-o România în ultimii 20 de ani a favorizat capitalul şi în niciun caz oamenii, forţa de muncă. Avem un procent foarte mic alocat sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale. Se menţine un nivel salarial jos şi se acordă facilităţi pentru investitori. Suntem pe penultimul loc la salarizare în Europa, după Bulgaria.

Problema o constituie deci tarele naţionale – lipsa deciziilor luate pentru a combate şomajul, creşterea abandonului şcolar, creşterea numărului de tineri care nici nu sunt într-un program de educaţie şi nici nu lucrează şi multe altele.

”Politica de dezvoltare pe care a avut-o România în ultimii 20 de ani a favorizat capitalul şi în niciun caz oamenii, forţa de muncă. Avem un procent foarte mic alocat sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale. Se menţine un nivel salarial jos şi se acordă facilităţi pentru investitori. Suntem pe penultimul loc la salarizare în Europa, după Bulgaria”, a explicat Victoria Stoiciu, coordonator de proiect la Fundaţia Friedrich Ebert. În opinia ei,”salariile din România sunt asiatice din moment ce 65% dintre salariaţi sunt remuneraţi cu mai puţin de 2200 de ron brut” şi a fost menţinut deliberat un nivel scăzut al salariului minim de 30% din salariul mediu pentru a atrage investiţii străine.

Pe de altă parte, România se află în top 10 la impozitarea forţei de muncă, iar la asistenţa socială, România se situează pe ultimul loc în Europa cu 3%. Stoiciu nu este în schimb de acord cu indemnizaţia de creştere a copilului care se acordă în prezent pentru că ”este acordată doar femeilor care au muncit şi se adresează mai ales persoanelor cu venituri mari. Mai mult, faptul că mamele stau acasă doi ani să crească copilul înseamnă că ele nu sunt productive în acest timp şi se deprofesionalizează”.

În privinţa modelului social european, Stoiciu a susţinut într-un interviu pentru Epoch Times că ”niciodată n-am avut un model social unic european pentru că sistemele sociale au variat de la ţară la ţară. Avem 27 de modele sociale. Sigur există nişte caracteristici comune precum protecţie socială, asigurarea condiţiilor pentru dialogul social, asigurarea unui raport echilibrat între viaţa privată şi muncă, accesul universal la bunuri publice. Aceste obiective au fost atinse în diferite ţări în diferite moduri, deci variază de la ţară la ţară. Există ţări cu legislaţie a muncii mai flexibilă, cu protecţie socială mai redusă şi state cu protecţie socială foarte puternică. Nu aş spune că modelul social a murit, ci că ne confruntăm cu un capitalism nomad, cu relocări, cu globalizarea”. În opinia reprezentantei Friedrich Ebert, în Europa primează acum un model de dreapta, promovat de Germania. Propunerile Franţei legată de o agendă de creştere în locul austerităţii nu sunt încă destul de concrete.

În privinţa pachetului de investiţii sociale adoptat de Comisia Europeană, acesta ”este format din recomandări şi stabileşte nişte priorităţi, dar lasă la latitudinea guvernului român să le implementeze. ”Se spune de foarte multe ori eronat că FMI ne-a impus anumite măsuri. Guvernul a luat măsurile de tăieri. FMI a stabilit nişte ţinte fiscale - de deficit, de datorie publică, dar a fost decizia PDL să taie salariile cu 25%”, susţine Stoiciu. În opinia ei, ”austeritatea a lovit în unii şi au beneficiat alţii în sensul că capitalul şi-a maximizat procentul din PIB, în dauna forţei de muncă”. ”Nu ştiu ce ne-a adus acest titlu trist de campioni ai austerităţii. Am avut nevoie de o consolidare a bugetelor publice. Acel nivel de deficit bugetar din 2008 era în mod evident nesustenabil, dar trebuia făcut altceva decât s-a făcut. Tăierile de 25% au fost aplicate în egală măsură salariilor mici şi mari ori sectorul bugetar are deja un foarte mare decalaj între veniturile mici şi cele mari de unu la 50. Trebuiau deci reduse salariile foarte mari şi mai puţin salariile mici”, a concluzionat Stoiciu.