Agenţi FBI care l-au investigat pe Trump depun o acţiune în justiţie. Acuză că au fost concediaţi ca represalii
Trei foşti agenţi ai Federal Bureau of Investigation (FBI) au depus o acţiune colectivă în justiţie, susţinând că au fost concediaţi pe nedrept ca represalii pentru activitatea lor în Statele Unite.
Procesul, intentat marţi, reprezintă cea mai recentă contestare juridică a eforturilor din timpul preşedintelui Donald Trump de a epura personalul din agenţia federală de aplicare a legii.
Cei trei agenţi implicaţi — Michelle Ball, Jamie Garman şi Blaire Toleman — susţin că angajarea lor a fost încetată ca urmare a muncii lor la o investigaţie privind eforturile lui Trump de a rămâne la putere după pierderea alegerilor din 2020.
Agenţii de carieră ai FBI sunt angajaţi nepartizani. Cei trei reclamanţi au susţinut că agenţii nu ar trebui să fie obligaţi să demonstreze „loialitate faţă de vreun partid politic, mişcare sau figură”.
„Servirea poporului american ca agenţi FBI a fost cea mai mare onoare din vieţile noastre”, au declarat agenţii într-un comunicat.
„Am depus jurământul de a susţine Constituţia, am urmat faptele oriunde ne-au condus şi nu ne-am compromis niciodată integritatea. Îndepărtarea noastră din serviciul federal — fără procedură legală şi bazată pe o percepţie falsă de părtinire politică — este o nedreptate profundă care ridică îngrijorări serioase privind interferenţa politică în aplicarea legii la nivel federal.”
Fiecare dintre foştii agenţi avea între opt şi 14 ani de experienţă în FBI.
În plângerea lor de 48 de pagini, ei explică faptul că au fost concediaţi brusc în octombrie şi noiembrie, în ceea ce descriu drept o „campanie de represalii” sub administraţia Trump.
Procesul explică faptul că au primit scrisori de concediere, semnate de directorul FBI, Kash Patel, care „i-au acuzat fără temei că şi-au ‘folosit funcţiile ca armă’ în cadrul guvernului”.
Cei trei agenţi fuseseră desemnaţi să ofere sprijin FBI unei investigaţii conduse de procurorul special Jack Smith, un procuror independent desemnat să investigheze acţiunile lui Trump.
Ca urmare a acelei investigaţii, Trump a fost pus sub acuzare în 2023 pentru acuzaţii că a participat la un efort ilegal de a răsturna înfrângerea sa în alegerile din 2020.
Smith a renunţat ulterior la acel caz, împreună cu un altul axat pe păstrarea de către Trump a unor documente clasificate, după ce liderul republican a fost reales pentru un al doilea mandat în 2024. Department of Justice are o politică internă care interzice urmărirea penală a preşedinţilor în funcţie.
Smith şi-a dat, de asemenea, demisia din funcţie înainte ca Trump să preia mandatul în ianuarie 2025.
Dar, de la revenirea sa la Casa Albă, Trump s-a confruntat cu critici pentru că ar fi încercat să se răzbune pe angajaţii implicaţi în politici cu care nu este de acord.
„Preşedintele Trump a arătat clar că, odată cu revenirea sa în funcţie, se aştepta ca oficialii de rang înalt din aplicarea legii federale să ducă la îndeplinire represaliile sale”, se afirmă în procesul de marţi.
Membrii nepartizani atât ai FBI, cât şi ai Departamentului de Justiţie care au fost implicaţi în activitatea lui Smith şi-au pierdut locurile de muncă după învestirea lui Trump.
Dar acţiunea colectivă intentată marţi ar putea deschide calea pentru ca mai mulţi agenţi concediaţi pentru presupusă lipsă de loialitate să revină la locurile lor de muncă.
Prin acuzarea agenţilor că au „folosit FBI ca armă”, procesul susţine că administraţia Trump nu doar le-a afectat reputaţiile individuale, ci şi pe cele ale tuturor ofiţerilor de aplicare a legii aflaţi în situaţii similare.
„Această campanie publică falsă şi defăimătoare a afectat reputaţia profesională a reclamanţilor şi a membrilor grupului propus, sugerând că aceştia erau altceva decât funcţionari fideli şi apolitici ai aplicării legii”, se arată în proces.
Un grup de 12 foşti angajaţi FBI a dat, de asemenea, în judecată agenţia în decembrie, susţinând că au fost concediaţi pe nedrept pentru că au îngenuncheat în timpul unui protest Black Lives Matter din 2020.
