Miniştrii de Finanţe din G7 semnalează o abordare fermă în privinţa Ucrainei şi a mineralelor critice
De la pământuri rare la ruble îngheţate, blocul foloseşte finanţele şi resursele ca arme împotriva Moscovei.
Într-o reuniune virtuală convocată luni, miniştrii de Finanţe ai G7, alături de oficiali de rang înalt din FMI, Banca Mondială, OECD şi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au emis o declaraţie comună care subliniază hotărârea blocului de a proteja rezilienţa economică şi de a sprijini Ucraina în războiul în curs cu Rusia, realtează Kyiv Post.
Declaraţia, publicată luni seara, a combinat două priorităţi globale din ce în ce mai interconectate: asigurarea lanţurilor de aprovizionare pentru mineralele critice şi exercitarea presiunii financiare şi diplomatice asupra Moscovei.
Miniştrii şi-au exprimat „profunda îngrijorare” faţă de intervenţiile non-piaţă şi controalele la export care perturbă fluxurile globale de minerale – o aluzie voalată la influenţa strategică pe care Rusia şi China o deţin în domeniul pământurilor rare şi al altor resurse critice.
Prin încadrarea acestor lanţuri de aprovizionare drept esenţiale pentru „creştere economică şi securitate”, G7 transmite semnalul că dependenţa de resurse este acum la fel de mult o problemă de securitate, cât este una economică.
Ucraina, în centrul atenţiei
Totuşi, în centrul atenţiei a fost fără doar şi poate Ucraina. Declaraţia a reafirmat „sprijinul neclintit” al G7 pentru suveranitatea Ucrainei, în timp ce a evidenţiat noul Acord la Nivel de Personal al FMI şi a promis explorarea „unui spectru larg de opţiuni de finanţare” pentru a consolida Kievul.
În mod notabil, miniştrii au menţionat posibilitatea utilizării activelor suverane ruseşti îngheţate în jurisdicţiile G7 pentru a finanţa reconstrucţia şi reparaţiile – un pas fără precedent care leagă instrumentele financiare globale direct de responsabilitatea pentru război.
Ministrul de Externe al Letoniei avertizează la Washington că o alianţă occidentală bogată şi puternică rămâne fără scuze pentru ezitarea sa politică în a acţiona.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a dezvolta o gamă largă de opţiuni de finanţare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv posibilitatea de a utiliza valoarea integrală a activelor suverane ruseşti, imobilizate în jurisdicţiile noastre până când reparaţiile vor fi plătite de Rusia, pentru a pune capăt războiului şi a asigura o pace justă şi durabilă în Ucraina”, se arată în declaraţie.
Mişcarea are o dimensiune geopolitică puternic accentuată. Prin aşezarea Ucrainei în fruntea agendei sub viitoarea preşedinţie franceză a G7, blocul transmite un mesaj clar către Moscova: agresiunea continuă are consecinţe economice şi financiare tangibile.
În acelaşi timp, presiunea coordonată asupra mineralelor critice şi lanţurilor de aprovizionare sugerează o strategie mai amplă de a limita influenţa economică a Rusiei – şi, prin extensie, a Chinei – în sectoarele de tehnologie înaltă şi pe pieţele globale.
Analiştii văd această abordare cu două direcţii ca pe o recunoaştere a faptului că frontul economic este acum la fel de crucial ca cel militar.
Diversificarea lanţurilor de aprovizionare, reducerea riscurilor generate de dependenţa de regimuri autoritare şi alinierea instrumentelor financiare împotriva agresorilor reflectă un G7 care gândeşte strategic atât în privinţa creşterii economice, cât şi a securităţii geopolitice.
Pe măsură ce lumea urmăreşte, declaraţia G7 serveşte ca un memento că următorul front al războiului pentru Ucraina ar putea să nu fie purtat cu tancuri sau rachete, ci cu pârghiile interconectate ale finanţelor şi resurselor critice.
În 2025, se pare, tabla de şah economică globală s-a contopit cu câmpul de luptă din Kiev.
