Miniştrii apărării din UE desfăşoară un exerciţiu militar cibernetic în Estonia

Exerciţiul cibernetic de joi a fost numit EU CYBRID 2017 – referire la combinaţia între tehnicile de război cibernetic şi hibrid, precum campaniile de dezinformare.

Într-un scenariu fictiv, hackerii au subminat comandamentul unei misiuni maritime UE în Marea Mediterană şi au lansat o campanie pe reţelele sociale pentru a discredita operaţiunile şi a declanşa proteste, a precizat agenţia de ştiri Reuters.

Fiecare ministru al Apărării din statele UE a încercat să controleze criza în cursul exerciţiului.

Descriind exerciţiul ca fiind “extrem de palpitant”, ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen a declarat reporterilor că “adversarul este foarte, foarte dificil de identificat, deoarece atacul este silenţios şi invizibil”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a participat la exerciţiu ca observator, a afirmat că alianţa a văzut o creştere de 60% a numărului de atacuri cibernetice împotriva reţelelor sale în ultimul an.

“Un schimb de informaţii în momentul oportun [cu UE] este esenţial pentru a răspunde la orice atac cibernetice”, a adăugat el.

Un nou domeniu de operaţiuni

Membrii alianţei au indicat anul trecut că spaţiul cibernetic este un domeniu de operaţiuni în care NATO trebuie să se apere la fel de eficient precum o face în aer, pe pământ sau pe mare.

“Dorim să arătăm miniştrilor impactul campaniilor cibernetice”, a declarat, înaintea exerciţiului, Tanel Sepp, director adjunct pentru planificare informatică în Ministerul Apărării din Estonia. “[Domeniul] cibernetic a devenit un instrument convenţional în războiul modern”.

Estonia a plasat securitatea cibernetică printre priorităţile mandatului său de 6 luni la preşedinţia UE, care cuprinde cea de-a doua jumătate a anului 2017, după o serie de atacuri cibernetice globale care au perturbat companii multinaţionale, porturi şi servicii publice în acest an.

În 2007, numeroase website-uri private şi guvernamentale din Estonia au fost lovite de atacuri cibernetice masive după decizia de a muta o statuie din perioada sovietică dintr-o piaţă din capitala Tallinn. Mişcarea a declanşat, de asemenea, proteste stradale din partea etnicilor ruşi din Estonia şi o dispută diplomatică cu Moscova.

De asemenea, acţiunile militare ruseşti în estul Ucrainei au amplificat temerile în cele trei state baltice şi Polonia cu privire la intenţiile Moscovei în regiune.

Rusia a ocupat şi a confiscat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi în aprilie 2014 a ales să îi susţină pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei în lupta lor împotriva forţelor guvernamentale ale Kievului. Conflictul s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.

Provocări ale securităţii

Aceste acţiuni au forţat NATO să îşi amplifice sistemele de securitate pe flancul său estic, desfăşurând patru batalioane în Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia.

În cursul întâlnirii lor neoficiale din Tallin, care se desfăşoară în perioada 7-8 septembrie, miniştrii apărării ai UE vor discuta de asemenea despre provocările la adresa securităţii în regiunile Sahel şi Cornul Africii, conform unei declaraţii publicate de preşedinţia estoniană a UE.

Înaintea discuţiilor, ministrul estonian al Apărării, Juri Luik, a declarat că este “important ca noile iniţiative UE privind politica apărării, în privinţa căreia sperăm să ajungem la unele decizii până la sfârşitul anului, să ducă la o creştere reală a capabilităţilor militare ale statelor membre”.

El a adăugat că NATO continuă să asigure apărarea colectivă în Europa, afirmând că această cooperare în domeniul apărării în UE “a deschis oportunitatea creşterii contribuţiei Europei la NATO”.

În plus, miniştrii de externe ai UE vor discuta dacă blocul ar trebui să impună mai multe sancţiuni Coreei de Nord, ca parte a unei presiuni internaţionale, după ce Phenianul a efectuat recent cel de-al şaselea test nuclear.