Măsurile de austeritate au avut efecte catastrofale asupra sănătăţii oamenilor

Pe măsură ce criza monedei euro descreşte, se dovedeşte că politicile dure de austeritate puse în aplicare în statele membre ale UE în dificultate au provocat probleme grave de sănătate, aşa cum a dezvăluit miercuri un studiu publicat de revista medicală The Lancet. Bolile mintale, ratele de suicid şi epidemiile sunt în creştere, în timp ce accesul la îngrijirea sănătăţii s-a redus, relatează Der Spiegel.

Măsurile rigide de austeritate impuse de criza euro au avut efecte catastrofale asupra sănătăţii oamenilor din ţările afectate, au afirmat miercuri experţi în sănătate. Nu numai că politicile fiscale de austeritate nu au reuşit să amelioreze situaţia economică din aceste ţări, dar au pus o presiune serioasă asupra sistemelor lor de sănătate, potrivit unei analize a sănătăţii europene publicată de revista medicală The Lancet. Reducerile majore ale cheltuielilor publice şi serviciilor de sănătate au generat o deteriorare drastică a stării generale de sănătate a locuitorilor, a relatat revista, menţionând izbucnirea unor epidemii şi un apogeu al sinuciderilor.

În plus faţă de reducerea bugetelor sănătăţii publice, măsurile profunde de austeritate puse în aplicare de la declanşarea crizei economice în 2008 au crescut şomajul şi au redus veniturile, provocând depresie şi făcând ca oamenii bolnavi să aştepte mai mult înainte de a solicita ajutor sau medicamente, a constatat studiul.

Ţările cele mai afectate au fost Portugalia, Spania şi Grecia, aceasta din urmă confruntându-se cu focare de malarie şi SIDA, după ce programele de pulverizare de substanţe împotriva ţânţarilor şi punere la dispoziţie de seringi pentru utilizatorii de droguri intravenoase au fost eliminate din buget. Au existat, de asemenea, focare de virus West Nile şi febra dengue.

'Măsurile de austeritate nu au rezolvat problemele economice şi au creat totodată mari probleme de sănătate', a declarat pentru Associated Press Martin McKee, profesor de Sănătate Publică Europeană la ''London School of Hygiene and Tropical Medicine'', care a condus cercetarea.

Va fi nevoie de ani de zile pentru a înţelege consecinţele asupra sănătăţii pe care le-au generat criza euro şi politicile aplicate, dar unele efecte sunt deja clare, relevă studiul. Nu numai că a existat o creştere a tulburărilor mintale în Grecia şi Spania, dar numărul de sinucideri în rândul persoanelor sub 65 de ani a crescut în UE, cu începere din 2007 - 'inversând o scădere constantă'. În Grecia, Ministerul Sănătăţii a raportat un salt de 40% la sinucideri, între ianuarie şi mai 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă cu un an înainte.

În timp ce reducerile bugetare au îngrădit accesul la îngrijirea sănătăţii, cu costuri sporite pentru pacienţii din cele trei ţări menţionate, Grecia s-a confruntat, de asemenea, cu o lipsă de medicamente, de personal spitalicesc şi de provizii, potrivit studiului, comandat în parte de Observatorul european pentru sisteme şi politici de sănătate, un partener al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Autorii studiului acuză totodată oficiali europeni de eşecul în a aborda aceste probleme, scriind că 'experţii din domeniul sănătăţii publice au păstrat în mare parte tăcerea în timpul acestei crize'.

'Există o problemă clară de negare a efectelor crizei asupra sănătăţii, chiar dacă acestea sunt foarte evidente', a declarat cercetătorul McKee pentru Reuters, comparând răspunsul lor cu 'opacitatea' industriei tutunului. 'Comisia Europeană are obligaţia să examineze efectul asupra sănătăţii al tuturor politicilor sale, dar nu a elaborat nicio evaluare a impactului privind efectele asupra sănătăţii ale măsurilor de austeritate impuse de troica', a subliniat el.

Troica, alcătuită din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, a fost responsabilă cu acordarea de fonduri de salvare economiilor europene aflate în dificultate - cel mai recent în Cipru - şi cu monitorizarea implementării măsurilor de austeritate pe care le blamează studiul pentru deteriorarea stării de sănătate a oamenilor din aceste ţări.

Lucrurile nu ar fi trebuit să stea aşa, sugerează studiul, citând Islanda ca poveste de succes. Deşi ţara a fost una dintre primele afectate de criza financiară, ea 'a respins ortodoxia economică care a pledat pentru austeritate şi a investit în oamenii săi care, după cum sugerează dovezile, au avut foarte puţine consecinţe adverse asupra sănătăţii'.