Masacru în Haiti. O bandă locală a ucis peste 100 persoane / Motivul întrece orice imaginaţie

Cel puţin 110 persoane au fost ucise în acest weekend în mahalaua Cite Soleil din Haiti, când un lider de bandă a vizat persoane în vârstă pe care le suspecta că ar fi cauzat boala copilului său prin vrăjitorie, a declarat duminică Reţeaua Naţională de Apărare a Drepturilor Omului (RNDDH), potrivit Reuters.

Sursa citată afirmă că toate victimele aveau vârsta de peste 60 de ani, a precizat grupul de apărare a drepturilor omului.

Liderul bandei Wharf Jeremie, Monel „Mikano” Felix, a ordonat masacrul după ce copilul său s-a îmbolnăvit, a declarat RNDDH, afirmând că a cerut sfatul unui preot Voodoo care a acuzat persoanele în vârstă din zonă că i-ar fi produs vătămare copilului prin vrăjitorie.

Membrii bandei au ucis cel puţin 60 de persoane vineri şi 50 sâmbătă, folosind macete şi cuţite, a declarat acesta.

Cite Soleil, o mahala dens populată lângă portul capitalei Port-au-Prince, este una dintre cele mai sărace şi mai violente zone din Haiti.

Controlul strict al bandelor, inclusiv restricţionarea utilizării telefoanelor mobile, a limitat capacitatea locuitorilor de a împărtăşi informaţii despre masacru.

Lui Felix, care conduce banda Wharf Jeremie, i s-a interzis în 2022 să intre în Republica Dominicană vecină.

Copilul lui Felix a murit sâmbătă după-amiază, a declarat RNDDH.

Organizaţia Naţiunilor Unite a estimat în octombrie că banda lui Felix număra aproximativ 300 de persoane şi opera, de asemenea, în apropiere de Fort Dimanche şi La Saline.

La Saline a fost în noiembrie 2018 locul unde cel puţin 71 de civili au fost masacraţi iar sute de case incendiate.

Jimmy „Barbecue” Cherizier, lider marcant al alianţei de bande Viv Ansanm din Port-au-Prince, a fost sancţionat de Organizaţia Naţiunilor Unite sub acuzaţia de planificare a masacrului de la La Saline, pe vremea când era încă ofiţer de poliţie, printre alte infracţiuni.

În octombrie, cel puţin 115 persoane au fost masacrate în Pont-Sonde, un oraş din regiunea Artibonite, cunoscută drept grânarul Haiti, într-un atac despre care banda Gran Grif a declarat că a fost o răzbunare împotriva locuitorilor care colaborau cu un grup de autoapărare împiedicând operaţiunile de taxare rutieră.

Guvernul, afectat de lupte politice interne, s-a străduit să limiteze puterea tot mai mare a bandelor armate în capitală şi în împrejurimi.

În 2022, autorităţile haitiene au solicitat sprijin internaţional în materie de securitate pentru poliţia locală, însă misiunea - bazată pe contribuţii voluntare - pe care Organizaţia Naţiunilor Unite a aprobat-o în 2023 a fost desfăşurată doar parţial şi are resurse extrem de reduse.

De atunci, liderii haitieni au solicitat ca misiunea să fie transformată într-o forţă de menţinere a păcii a ONU pentru a se asigura că este mai bine aprovizionată, însă planul a fost blocat din cauza opoziţiei Chinei şi Rusiei în Consiliul de Securitate.