Mărturia unui român din Stuttgart: ”Până şi membrii secţiei de vot erau revoltaţi”.

”Preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag prezent la secţia de vot şi-a exprimat indignarea faţă de condiţiile execrabile în care o ţară democratică membră a UE poate organiza alegerile prezidenţiale şi l-a mustrat public pe reprezentantul statului român. Voluntari nemţi au dirijat cozile. Autorităţile germane oferiseră suport logistic guvernului român pentru a organiza alegerile în Germania, dar această susţinere a fost respinsă de guvernul român”, povesteşte Mircea N., un român care studiază aeronautică la Stuttgart, pentru Epoch Times.

Românul a relatat cum a decurs procesul de vot în oraşul german şi cum a aşteptat patru ore ca să voteze:

Azi dimineaţă în jurul orei 07:00 am ajuns la secţia de votare împreună cu doi prieteni. Secţia era organizată în holul unei mari clădiri în centrul Stuttgartului. La început era deja o coadă destul de lungă, dar în jurul orei 08:00 era o coadă de 150 de metri. Am aşteptat până la 11:30, timp în care a fost destul de frig şi lumea se îmbulzea să ajungă la intrare. Acestea nu sunt condiţii în care ar trebui să voteze un cetăţean european al unei ţări democratice! Lumea era nervoasă şi nerăbdătoare; unii strigau şi mulţi erau foarte nemulţumiţi cu situaţia. Cu toate astea oamenii sperau să voteze şi nu pleca nimeni acasă.

În jurul orei 11:30 am reuşit în sfârşit să intru în clădire. În timp ce aşteptam la coadă a apărut domnul Günther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag care provine din regiunea Stuttgartului. Domnul Krichbaum a fost din start foarte indignat de situaţie şi s-a îndreptat către reprezentantul guvernului român, care venise special de la Bucureşti probabil pentru a fi prezent în sală şi a supraveghea desfăşurarea votului. Între cei doi domni a avut loc o discuţie tensionată în care domnul Krichbaum îl mustra pe reprezentantul român.

După câteva minute, domnul Krichbaum a ieşit din clădire, a ţinut un mic discurs votanţilor şi a intrat în dialog cu unii dintre ei. El şi-a exprimat indignarea faţă de condiţiile execrabile în care o ţară democratică membră a UE poate organiza alegerile prezidenţiale şi a afirmat suportul său faţă de cauza votanţilor.

Din câte am înţeles de la unul dintre organizatori, domnul Krichbaum a plecat imediat după aceea la Bruxelles pentru a discuta această situaţie cu domnul Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Între timp eu am ieşit de la vot şi am început să estimez lungimea cozii formate. După estimarea mea coada ajunsese în jurul orei 12:20 la o lungime de 240 metri, şi având în vedere că avea o grosime de 5 persoane, am estimat în jur de 1.200 de persoane care aşteptau la coadă în acel moment. Simultan s-a format însă o a doua coadă pentru părinţii cu copii mici şi pentru bătrâni. Această coadă avea o lungime de 50 metri şi o grosime de 3 persoane. Am estimat deci în jur de 150 de persoane care aşteptau în această coadă. În concluzie, o mulţime de aproximativ 1.350 de votanţi aşteptau în acel moment să voteze.

Aceasta a fost experienţa prin care am trecut eu şi alţi români astăzi nădăjduind să ne exercităm votul care ne este garantat prin Constituţie. Sperăm că se va face dreptate iar cei care încearcă să ne împiedice să votăm vor fi pedepsiţi într-un fel sau altul.

Faţă de primul tur a fost suplimentată secţia de votare cu încă două persoane care să prelucreze datele votanţilor, ajungându-se la un număr de şapte persoane care erau per total responsabile de această secţie de vot, exceptând bineînţeles reprezentantul guvernului care era doar supraveghetor. Secţia de vot era suprasolicitată şi până şi organizatorii erau revoltaţi. Unii dintre ei vorbeau germana şi au încercat chiar personal să comunice nemulţumirea lor domnului Krichbaum.

Adiţional zece voluntari nemţi s-au oferit să organizeze parcursul cozilor şi tot restul logisticii. De data aceasta a existat o toaletă, dar la primul tur nu era nicio toaletă pentru votanţii care în final au trebuit să aştepte mai mult de şase ore să voteze.

De menţionat este şi prezenţa semnificativă a poliţiei germane care supraveghea de la distanţa evenimentele. De asemenea, am auzit de mai multe ori în mulţime că autorităţile germane oferiseră suport logistic guvernului român pentru a organiza alegerile în Germania, dar această susţinere a fost respinsă de guvernul român.

Până la ora 16:00 situaţia s-a degradat şi mai mult pe măsură ce numărul de persoane care aşteptau să voteze s-a mărit.

Aceasta a fost experienţa prin care am trecut eu şi alţi români astăzi nădăjduind să ne exercităm votul care ne este garantat prin Constituţie. Sperăm că se va face dreptate iar cei care încearcă să ne împiedice să votăm vor fi pedepsiţi într-un fel sau altul.