Martin Schulz: Poziţia PE privind viitorul buget este prea ambiţioasă

Preşedintele PE, Martin Schulz, a declarat, la Palatul Cotroceni, că poziţia Parlamentului privind viitorul buget al UE este prea ambiţioasă, dar a criticat unele ţări, precum Marea Britanie, care doresc o reducere în perioada 2014-2020.

Martin Schulz a precizat că deciziile care se vor lua în săptămânile viitoare sunt ”de importanţă capitală” pentru UE. ”Recunosc că poate cifrele PE sunt foarte ambiţioase, dar cred că cifrele şi viziunea unor membri, în special a Marii Britanii, sunt prea puţin ambiţioase. Parlamentul European este pregătit pentru ajungerea la un compromis corect, dar repet, şi sunt bucuros că împărţim această viziune, politica de coeziune este cel mai bun instrument pentru a crea, prin investiţii publice, investiţii private, şi combinate, creştere şi locuri de muncă”, a spus preşedintele PE, la conferinţa comună de presă cu preşedintele Traian Băsescu.

Cei doi oficiali au punctat faptul că au abordări apropiate în ceea ce priveşte România şi problemele europene.

”Trebuie să vă spun că, în ceea ce priveşte România în Europa şi viitorul UE, între mine şi domnul preşedinte Schulz nu există abordări consistent diferite şi asta se manifestă pe toată gama de probleme pe care le-am discutat deja, cadrul financiar multianual, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, pactul de creştere şi locuri de muncă, problematica Schengen, problematica MCV, Piaţa Unică”, a declarat Traian Băsescu.

”În discuţiile cu domnul preşedinte Schulz, România a primit o apreciere foarte bună pentru faptul că este una din ţările cu o situaţie macroeconomică stabilizată, l-am informat pe domnul preşedinte Schulz că această situaţie se datorează unor enorme sacrificii ale românilor, dar au fost sacrificii care vor fi răsplătite pentru că România are acum condiţii de creştere economică.
Cheia creşterii economice pe fondul stabilizării macroeconomice este absorbţia creşterii fondurilor europene”, a mai spus şeful statului.

De altfel, Martin Schulz a evocat, la începutul întrevederii, faptul că cifrele economice ale României şi previziunile pentru 2013 ar face ”fericite” multe ţări din UE.

Preşedinţia cipriotă a UE a propus luni o reducere cu 50 de miliarde de euro a bugetului pentru 2014-2020, cele mai afectate urmând a fi fondurile de coeziune, destinate ţărilor mai puţin dezvoltate, printre care şi România, care ar putea pierde 4 miliarde de euro.

Propunerea cipriotă, lansată luni seara, vizează reducerea cu cel puţin 50 de miliarde de euro a bugetului pentru viitorul exerciţiu bugetar propus de Comisia Europeană - 1.033 miliarde de euro în credite de angajament şi de 987 miliarde euro în credite de plată.

”Conform evaluărilor Preşedinţiei, acesta ar fi un punct de plecare pentru delegaţii în vederea reflectării asupra efectelor reducerilor. Tăieri mai mari sunt necesare pentru a ajunge la un compromis”, se arată în documentul Preşedinţiei cipriote.

Cele mai afectate ar fi fondurile de coeziune, unde Ciprul propune o reducere de la 495 de miliarde de euro la 472 de miliarde de euro.

Potrivit Die Presse, Bulgaria şi România ar avea cel mai mult de pierdut în cazul unei reduceri a fondurilor de coeziune.

Este posibil ca Bucureştiul să primescă cu 4 miliarde de euro mai puţin faţă de perioada 2007-2013.

Şi pentru agricultură şi dezvoltare rurală este propusă o reducere, de la 386 miliarde de euro la 379 miliarde de euro. Fondurile pentru politica externă vor rămâne la acelaşi nivel, de 18 miliarde de euro, iar pentru pre-aderare şi dezvoltare globală se vor reduce de la 70 de miliarde la 65 de miliarde de euro.

Şi banii pentru funcţionarea instituţiilor europene vor fi mai puţini, dar Preşedinţia cipriotă nu a propus nicio cifră, după ce CE a anunţat un buget de 63 de miliarde de euro în acest sens.

EUobserver notează că propunerea Ciprului va supăra cele 13 ţări, printre care şi România, reunite în grupul ”Prietenii Politicii de Coeziune”. Aceste ţări au pledat pentru menţinerea la nivelul actual al fondurilor de coeziune. După ce s-au întâlnit în iunie la Bucureşti şi recent la Varşovia, ”Prietenii Politicii de Coeziune” se vor reuni, din nou, la 13 noiembrie, la Bruxelles.

Nici celălalt grup format în timpul negocierilor privind viitorul buget nu va fi mulţumit cu propunerea Ciprului. Statele care formează aşa-numitul grup al ”Prietenilor cheltuielilor mai bune”, în special Germania, Danemarca, Finlanda şi Franţa, au cerut reduceri de cel puţin 100 de miliarde de euro. Mai mult, Olanda, Suedia şi Marea Britanie vor ca reducerile să fie între 115 şi 130 de miliarde de euro.

De altfel, Marea Britanie şi Olanda au ameninţat că vor bloca bugetul, dacă la summit-ul extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din noiembrie nu se va ajunge la un acord privind reduceri masive.

Şi Suedia şi Danemarca au anunţat că vor avea o poziţie fermă pe acest subiect.

Înalţi oficiali ai UE au avertizat că summit-ul din noiembrie ar putea dura nu 2 zile, ci 4 zile, întrucât negocierile vor fi dure între ţările net contributoare şi cele care beneficiază cel mai mult de pe urma fondurilor europene.