Marius Tudose despre legile supravegherii: "CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune"

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat joi că CSM doreşte promulgarea Legii securităţii cibernetice, cu condiţia ca înainte de promulgare, Consiliul să aibă un cuvânt de spus în această privinţă.

"Noi ne-am dori promulgarea legii, cu condiţia ca înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune", a declarat Tudose, citat de Agerpres.

Noul şef al CSM a mai precizat că atât în cazul modificării Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, cât şi a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, plenul CSM a considerat necesar să se formuleze anumite observaţii, astfel încât să existe o autorizare din partea unui judecător.

"Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem într-un grup de lucru în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură", a mai declarat Tudose.

Tot joi, în cadrul discuţiilor purtate în şedinţa CSM privind Legea "Big Brother" judecătorul Horatius Dumbravă a opinat că instituţia trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

"Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie", a declarat Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Reamintim că tentativele anterioare ale Puterii de a adopta aşa-numitele legi Big Brother, care autorizau, printre altele, percheziţia electronică fără mandat, au fost primite cu critici şi proteste de către societatea civilă şi au fost respinse de CCR.

Odată cu atentatul din Franţa, în urma căruia au fost omorâţi jurnaliştii Charlie Hebdo, legile supravegherii au revenit în forţă pe tapet, Puterea clamându-le drept necesare pentru combaterea terorismului.

ONG-uri au reacţionat prompt la declaraţiile de intenţie în acest sens, opinând că autorităţile se folosesc de tragedia din Franţa pentru a îngrădi libertăţile civile.

"O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăţilor şi ocolirea unor decizii ale Curţii Constituţionale", transmit ONG-urile, adăugând că Franţa, exemplul invocat care a declanşat această "agitaţie" instituţională, beneficiază deja de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris.