Marea Britanie şi Israelul promit să blocheze ambiţiile nucleare ale Iranului

Marea Britanie şi Israelul s-au angajat să conlucreze pentru a opri programul de producţie a armelor nucleare al Iranului. Cele două naţiuni au agreat să stimuleze colaborarea în probleme precum securitatea cibernetică, apărarea şi comerţul.

Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, a declarat că Regatul Unit va „lucra la capacitate maximă” pentru a împiedica Iranul să-şi producă arme nucleare, după ce a semnat luni, la Londra, un „memorandum” cu ministrul israelian de Externe, Yair Lapid.

„În ceea ce priveşte Iranul, suntem absolut hotărâţi să împiedicăm producţia sa de arme nucleare, toate opţiunile fiind pe masă”, a declarat ea reporterilor.

Anterior, într-un articol comun din Daily Telegraph, cei doi oficiali au promis că vor lucra „zi şi noapte” pentru a împiedica Iranul să „devină vreodată o putere nucleară”.

„Ceasul trece, ceea ce sporeşte nevoia unei cooperări strânse cu partenerii şi prietenii noştri pentru a contracara ambiţiile Teheranului”, au scris ei.

Evoluţia survine în momentul în care reprezentanţii Iranului, Chinei, Franţei, Germaniei, Rusiei şi Marii Britanii reîncep discuţiile, la Viena, pentru a reanima acordul nuclear cu Iranul din 2015, numit şi JCPOA.

„Vrem ca Iranul să fie de acord cu forma iniţială a acordului – acest lucru este foarte important”, a menţionat Truss la briefingul de presă al Ministerului de Externe. „Şi vrem ca aceste discuţii să funcţioneze. Dar dacă eşuează, toate opţiunile sunt pe masă.”

Comentând discuţiile de la Viena, purtătorul de cuvânt oficial al premierului Boris Johnson a declarat: „Provocarea este că programul nuclear al Iranului nu a fost niciodată mai avansat ca în prezent şi asta subminează securitatea internaţională”.

„Dacă un acord nu este încheiat rapid şi Iranul îşi continuă ambiţiile nucleare, atunci ei vor fi responsabili pentru colapsul acordului nuclear şi pentru ratarea acestei oportunităţi”, a adăugat el.

Acordul nuclear cu Iranul a fost promovat de preşedintele american Barack Obama în 2015 drept „cea mai bună opţiune” pentru a împiedica Iranul să deţină arme nucleare, chiar şi temporar. Criticii acordului au subliniat că acesta nu face altceva decât să amâne cu câţiva ani producerea de arme nucleare de către Republica Islamică.

În 2017, regimul de la Teheran anunţat o creştere cu 150% a bugetului său militar pentru a dezvolta rachete cu rază lungă de acţiune, drone militare şi infrastructură de război cibernetic.

În mai 2018, preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear şi a reimpus sancţiuni economice dure împotriva Iranului, încercând să forţeze regimul islamic să oprească o multitudine de programe pe care administraţia Trump le-a considerat inacceptabile.

În 2019, regimul iranian a declarat public că va începe să încalce pas cu pas limitele de îmbogăţire a uraniului stabilite în acord, deoarece sancţiunile americane îi vătămau economia.

Iranul şi şase puteri au început să discute modalităţi de a reînvia pactul nuclear în aprilie.

Până acum au avut loc şase runde de discuţii. Acestea s-au purtat cu diplomaţi în principal europeni care sunt intermeciari între oficialii americani şi iranieni, deoarece Iranul refuză contactul direct cu Statele Unite.