Marea Britanie impune sancţiuni asupra Fundaţiei Akhmat Kadîrov, grupul de tineret susţinut de Kremlin

Miercuri, Regatul Unit a impus sancţiuni împotriva a opt persoane şi trei organizaţii ruseşti, acuzându-le de participarea la presupusa deportare şi „îndoctrinare” a copiilor ucraineni, scrie Moscow Times.

Noile măsuri vizează o reţea de oficiali şi grupuri susţinute de stat care, potrivit Londrei, joacă un rol central într-o campanie sistematică de relocare a copiilor din teritoriile ucrainene ocupate în ceea ce oficialii britanici descriu ca „lagăre de reeducare” din Rusia.

„A lua un copil din casa lui şi a încerca să-i ştergi cu forţa moştenirea şi educaţia prin minciuni şi dezinformare nu poate fi tolerat niciodată”, a declarat ministrul britanic de Externe, David Lammy, într-un comunicat. „Niciun copil nu ar trebui să fie vreodată un pion al războiului, şi de aceea îi tragem la răspundere pe cei responsabili.”

Ministerul de Externe al Regatului Unit estimează că aproape 20.000 de copii au fost transferaţi cu forţa în Rusia de la invazia din 2022, dintre care aproximativ 6.000 au fost trimişi în „lagăre de reeducare”.

Printre persoanele şi entităţile sancţionate se numără Aymani Kadîrova, mama liderului cecen Ramzan Kadîrov, şi Fundaţia Akhmat Kadîrov, pe care o conduce. Celelalte entităţi desemnate sunt mişcările finanţate de guvern „Voluntarii Victoriei” şi organizaţia de tineret condusă de stat „Mişcarea Primilor”.

Lista persoanelor sancţionate îi include, de asemenea pe: Zamid Chalaev, comandant al poliţiei cecene; Valeri Maiorov, şeful Centrului de programe pentru adolescenţi finanţat de stat; şi Anastasia Akkuratova, şefa departamentului pentru drepturile copiilor din cadrul Ministerului Educaţiei din Rusia. Cel puţin doi funcţionari de rang înalt din republica Tatarstan au fost, de asemenea, sancţionaţi.

Guvernul britanic a declarat că ultimele sancţiuni sunt susţinute de serviciile de informaţii din domeniul apărării, demonstrând „o politică de rusificare de lungă durată în teritoriile ocupate ilegal temporar din Ucraina, care urmăreşte eradicarea culturii, identităţii şi statalităţii ucrainene”.

Moscova a negat acuzaţiile că ar fi luat cu forţa copii din Ucraina, susţinând în schimb că îi mută în siguranţă, departe de zonele de luptă active.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a contestat această justificare în 2023, emiţând mandate de arestare pentru preşedintele Vladimir Putin şi comisarul său pentru drepturile copiilor, Maria Lviva-Belova, pentru rolul lor în presupusele deportări forţate.