Manfred Weber îndeamnă Bruxelles-ul să sprijine Ungaria pentru a bloca imigranţii să intre în UE

Manfred Weber, liderul german al grupului de centru-dreapta Partidul Popular European (PPE) din Parlamentul European, doreşte ca Ungaria să primească suport financiar pentru a fi ajutată să facă faţă crizei imigranţilor.
Manfred Weber, liderul grupului de centru-dreapta Partidul Popular European.
Manfred Weber, liderul grupului de centru-dreapta Partidul Popular European. (Gerard Julien/AFP/Getty Images)

Weber a declarat: “Înţeleg că [premierul ungar Viktor] Orban cere suport financiar pentru securitatea graniţei ţării sale deoarece a contribuit la combaterea crizei migraţiei.

“Ungaria supraveghează graniţele externe ale UE pentru alţii. Comisia Europeană pur şi simplu nu poate respinge o astfel de cerere”.

Ungaria şi-a consolidat frontierele cu Serbia şi Croaţia, care este membră UE, cu garduri de sârmă ghimpată, poliţişti şi soldaţi şi susţine că protejează restul UE în faţa imigraţiei ilegale.

Aproximativ 1,7 milioane de refugiaţi şi imigranţi au ajuns pe ţărmurile UE, traversând Mediterana, începând cu anul 2014.

Weber a adăugat că Bruxelles susţine, de asemenea, ţări precum Bulgaria şi Italia să facă faţă crizei şi consideră că acest lucru ar trebui extins pentru a include şi Ungaria.

Totuşi, el a precizat că Orban va trebui să îşi joace rolul şi să colaboreze cu alte state UE.

“Solidaritatea nu este o stradă cu un singur sens. Cred că este important ca Viktor Orban să recunoască acum cât de crucială este solidaritatea între statele UE”, a afirmat politicianul german.

În acelaşi timp, Curtea Europeană pentru Justiţie a decis miercuri împotriva Ungariei şi Slovaciei într-un proces deschis de cele două ţări împotriva cotelor UE obligatorii privind relocalizarea imigranţilor.

Slovacia şi Ungaria au contestat o decizie luată în 2015 privind relocalizarea a 160.000 de refugiaţi pe cuprinsul statelor UE, susţinând că măsura respectivă nu are o bază legală.

Refuzul Ungariei, precum şi al Poloniei, de a accepta solicitanţi de azil pe baza unui plan stabilit de UE în 2015 a înfuriat Bruxelles-ul, Berlinul şi Parisul, precum şi alte state UE, declanşând o dezbatere amplă în sânul blocului cu privire la valorile cheie ale acestuia.

Cu câteva zile înaintea anunţării deciziei de miercuri, Ungaria a declarat că va cere Comisiei Europene aproximativ 400 milioane de euro pentru a acoperi jumătate din banii investiţi de Budapesta pentru îmbunătăţirea şi administrarea graniţelor.

Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat: “Susţinem măsurile de administrare a graniţelor externe. Acestea pot fi măsuri de supraveghere. Poate fi vorba de echipament pentru supravegherea frontierei... Dar, noi nu finanţăm construirea de garduri”.

Afectat puternic de sosirile haotice de imigranţi în UE în 2015, blocul european şi-a înăsprit politicile privind imigraţia şi graniţele externe, dar mulţi consideră încă inumane gardurile ridicate de Ungaria.

Criticii îl acuză pe premierul ungar Orban că nu manifestă suficientă solidaritate cu Italia şi Grecia, principalele state de intrare în UE, precum şi cu Germania şi alţi membri bogaţi ai blocului care au acceptat majoritatea imigranţilor şi refugiaţilor care au ajuns în Europa.