Maia Sandu: Adrian Candu - cel mai insistent promotor al adoptării garanţiei statului pentru băncile fraudate

Preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, constată că cel de-al doilea raport Kroll spune un lucru cunoscut de toţi: Ilan Şor este cel care a pus în aplicare schema prin care s-a furat un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova şi prin care s-au “spălat” 2.6 miliarde de dolari. Tot Şor este şi unul dintre beneficiari: prin cele 50 de companii care îi aparţineau şi care au obţinut credite “nerambursabile” de la cele trei bănci. Sinteza raportului nu oferă informaţii despre ceilalţi beneficiari ai furtului bancar, dar permite să se înţeleagă mai bine cine l-a ajutat pe Şor.

”Chiar dacă schemele au funcţionat timp de câţiva ani, perioadă în care atât Guvernatorul BNM Drăguţanu, cât şi Procurorul General Gurin au tăcut mâlc, cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste 3 bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al ţării)! 80% din aceste credite erau pentru firmele grupului Şor”, comentează liderul PAS, precizând că în timp ce Sor fura ”într-o veselie”, câţiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgenţă pentru cele trei bănci, în valoare de 9.5 miliarde de lei.

Maia Sandu atenţionează că decizia Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) de introducere a administrării speciale la băncile fraudate a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Şor şi altora ca el, care au ştiut din prima sursă despre garanţie, să îndatoreze băncile cât mai mult. Iar cel care promova cel mai insistent adoptarea garanţiei statului pentru cele trei bănci, fără mecanisme de protecţie împotriva abuzurilor, era actualul preşedinte al Parlamentului – Andrian Candu. ”Această concluzie o facem din stenograma şedinţei guvernului. Astfel, chiar dacă Sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalţi beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înţelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple.”

Cât despre beneficiari, politiciana notează că, potrivit raportului, o parte din bani au ajuns în conturile altor şapte bănci din R. Moldova, mai multe detalii fiind incluse în raportul complet pe care autorităţile nu vor ca cetăţenii să-l vadă. ”Autorii raportului mai spun că anumite conturi din două bănci locale, care au primit cei mai mulţi bani, au fost parte a schemei implementate de Şor. Sunt curioasă să aflu care sunt aceste două bănci. De asemenea, autorii spun că nu au obţinut acces la toate datele băncilor din R. Moldova. Mă întreb ce instituţie nu a oferit acces la informaţie: poate BNM? Încă un lucru care ridică semne de întrebare: cei de la Kroll nu au avut posibilitate să discute cu Şor. O fi pentru că Şor i-a refuzat sau pentru că autorităţile nu i-au lăsat?”, se întreabă retoric Maia Sandu.

Menţionăm că Sinteza raportului Kroll-2 a fost publicată joi seara de Banca Naţională a Moldovei. Aceasta oferă mai multe detalii despre schema fraudei bancare, modul cum s-au făcut transferurile de bani şi acţiunile concertate ale firmelor grupului Şor, dar care nu vine cu nume noi cu privire la cei care ar mai fi beneficiat sau au contribuit la această fraudă de proporţii.