Magistraţi acuză orchestrarea unei campanii mediatice de şantaj la adresa unor colegi. CSM, somat să intervină

Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenţei şi reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania aşa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private.

Cele trei organizaţii mai transmit, în solicitarea lor, că nu este acceptabilă orchestrarea unei campanii mediatice de şantaj relativ la episoade reiterabile şi denigrare în masă, prin publicarea unor conversaţii distorsionând mesajul, decontextualizându-l, cu scopul de a genera public opinia că magistraţii se implică în politică şi manifestă conduite reprobabile.

Solicitarea către Consiliul Superior al Magistraturii vine în condiţiile în care Inspecţia judiciară a trimis Secţiei pentru procurori a CSM două cereri de suspendare din magistratură a procurorului militar Bogdan Pîrlog, adjunct la Parchetul militar Bucureşti, în cadrul a două dosare privind presupuse abateri disciplinare, relatează G4Media.ro, citând surse. Un dosar disciplinar vizează un interviu acordat de magistrat cotidianului Libertatea.ro, iar celălalt discuţii purtate de procuror, sub pseudonim, împreună cu alţi magistraţi, pe un forum privat şi apărute ulterior în presă.

Redăm integral comunicatul celor trei asociaţii:

Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor din România, solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenţei şi reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania aşa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private, nefiind acceptabilă orchestrarea unei campanii mediatice de şantaj relativ la episoade reiterabile şi denigrare în masă, prin publicarea unor conversaţii distorsionând mesajul, decontextualizându-l, cu scopul de a genera public opinia că magistraţii se implică în politică şi manifestă conduite reprobabile.

O astfel de campanie de presă orchestrată în mod subversiv în scopul discreditării şi denigrării unor magistraţi poate prezenta valenţe susceptibile de a periclita atât persoana magistratului sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, cât şi, prin ricoşeu, independenţa justiţiei, în ansamblul ei.

Problema dezvăluirilor jurnalistice cu trimitere la aspecte circumscrise vieţii private nu poate fi sustrasă, însă, controlului reglementărilor dreptului UE în domeniu, cadrul legal fiind cel stabilit de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, act transpus de legiuitorul naţional prin Legea nr. 190/2018.

Jurnaliştii nu au dreptul de a intra în posesia şi de a dispune postarea pe internet, către public, a unor mesaje cu caracter privat, art.71 alin.2 din Codul civil prevăzând că: ”(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”, iar art.74 lit.b din Codul civil menţionând că ”pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări”.

Datele prelucrate ar trebui să fie strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, dincolo de o interpretare prin viziunea media a noţiunii de ”persoană publică”, în sfera căreia nu se încadrează evident nici unul dintre magistraţii vizaţi, singurul act normativ care oferă o perspectivă asupra celei mai apropiate noţiuni este Legea nr. 129/2019, aceasta definind ”persoana expusă public” ca fiind persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, în enumerare încadrându-se, din cuprinsul sistemului judiciar, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, fără ca vreunul dintre magistraţii subiect al dezvăluirilor să îndeplinească această condiţie.

Un argument suplimentar al concluziei potrivit căreia magistraţii nu sunt persoane publice este oferit, nu în ultimul rând, de însuşi Consiliul Superior al Magistraturii, care procedează la anonimizarea datelor de identitate ale magistraţilor cu privire la care soluţionează anumite cereri, ale rezultatelor obţinute de către aceştia la diverse concursuri de promovare în funcţii de execuţie sau conducere, ale magistraţilor cu privire la care se adoptă hotărâri în materie disciplinară, identitatea magistraţilor fiind anonimizată inclusiv în cuprinsul hotărârilor publicate pe portalul rolii.ro, aplicaţie destinată consultării hotărârilor judecătoreşti de către public.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu subliniază caracterul necondiţionat de spaţiu public al reţelei Facebook, ci arată, dimpotrivă, că unui/unei anumit mesaj/postări îi poate fi atribuit caracter public în funcţie de intenţia autorului ca acesta să ajungă la un număr nedefinit de destinatari, utilizatori publici ai paginii.

O astfel de comunicare privată este protejată nu numai de art. 10 din Convenţie, ci şi de dreptul la respectarea vieţii private şi a corespondenţei, în temeiul art. 8 din Convenţie. Potrivit jurisprudenţei CEDO, acest drept al omului include şi activităţi profesionale, şi anume schimbul de mesaje între membrii unor asociaţii de judecători şi procurori în materie de aspecte privind justiţia. Hotărârea Marii Camere a CEDO în cauza Bărbulescu c. României (nr. 61496/08, par.70) nu lasă nici o îndoială în această privinţă. În plus, schimbul de mesaje între membrii unei asociaţii a judecătorilor şi procurorilor în materie de justiţie este, de asemenea, protejat de dreptul la liberă asociere (articolul 11 din Convenţie), ce include dreptul de a desfăşura activităţi în numele unei asociaţii. Acest lucru are, de asemenea, implicaţii asupra limitelor impuse dreptului la libertatea de exprimare prin articolul 10 par.(2) din Convenţie.

În ceea ce priveşte aşa zisele demersuri jurnalistice de a dezvălui convorbiri pretins purtate într-un cadru privat, sub pretextul interesului public ce l-ar putea suscita conduita intimă a magistraţilor în exerciţiul dreptului la liberă exprimare, pretext reprezentând un atac de facto la independenţa justiţiei, potrivit cauzei CEDO SATAKUNNAN MARKKINAPÖRSSI OY AND SATAMEDIA OY v. FINLAND, jurnaliştii, desi se bucură de libertatea de a alege subiectele de ştiri pe care le vor trata şi modul în care vor să o facă, această libertate nu este lipsită de responsabilităţi. În speţă, s-a constatat că, deşi informaţiile pe care cele două companii de presă le-au pus la dispoziţia publicului erau chiar licite, obţinute din documente aflate la dispoziţia publicului, modul de dezvăluire a acestora, în scopul simplei satisfaceri a curiozităţii cititorilor, nu putea fi considerată o activitate jurnalistică, ca atare neexistând o încălcare a articolului 10 din Convenţie prin decizia instanţelor naţionale de a le interzice celor două companii prelucrarea datelor cu caracter personal ale anumitor persoane.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraţilor şi are obligaţia constituţională de a apăra independenţa acestora, interesul de a proteja reputaţia şi de a asigura autoritatea magistraţilor fiind superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale ziariştilor asupra judecătorilor şi procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, arătăm că se impune apărarea justiţiei ca sistem, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii în ansamblul său şi că se impune, totodată, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, să procedeze public la somarea instituţiilor de presă în cauză de a înlătura orice articol referitor la acest aspect.

De altfel, un număr de aproximativ 800 de magistraţi au semnat o scrisoare deschisă, adresată Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au contestat inclusiv modalitatea în care mesaje de natură a aparţine în mod vădit unui mediu privat de discuţie au fost prezentate public şi au fost atribuite anumitor persoane, fără a exclude posibilitatea ca această situaţie să se circumscrie unor fapte cu caracter penal. Sutele de colegi judecători şi procurori au solicitat public Consiliului Superior al Magistraturii ca, în limitele competenţelor constituţionale şi legale, să apere independenţa justiţiei şi dreptul la viaţă privată al magistraţilor.

Într-un răspuns primit de la Comisia Europeană, la 20.04.2021, se arată următoarele: ”Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei sistemului judiciar, îi revine răspunderea de a lua în considerare normele privind libertatea de exprimare a magistraţilor cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, precum şi normele aplicabile conversaţiilor private. (…). În contextul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) şi al Raportului privind statul de drept, Comisia va continua să monitorizeze aceste aspecte. Rapoartele anterioare MCV au identificat riscul utilizării subiective a procedurilor disciplinare împotriva magistraţilor. Rapoartele MCV au subliniat, de asemenea, în mod constant importanţa construirii unui consens şi a unei abordări constructive în sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi asociaţiile judecătorilor şi procurorilor au un rol esenţial în construirea acestei abordări.”