Made în România: „Finalizare” înseamnă 40 de km din 75...

Anunţul venit din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri (CNADR) - „Finalizarea centurii Bucureşti, prin proiectarea şi execuţia ultimelor două secţiuni care fac legătura cu autostrăzile A1 (Piteşti) şi A2 (Constanţa) va dura 21 de luni de la data semnării contractului” - i-a făcut pe mulţi să tresalte de bucurie. Cuvântul „finalizarea” ducea deja cu gândul la o excursie plăcută pe centura Capitalei, cu două benzi pe sens, cu pasaje supra şi subterane, pasarele pentru pietoni şi separatoare de sens.

Nu va fi însă aşa. În spatele cuvintelor seci stă o realitate „made în România”. Finalizarea centurii Bucureşti, cum pompos anunţă CNADR, nu înseamnă decât darea în folosinţă, probabil peste cel puţin doi ani, a Centurii de Nord a Capitalei, de circa 40 de kilometri, nicidecum a întregului inel! Iar dacă ne gândim că mai sunt de realizat încă aproape 35 de kilometri, cât numără partea de Sud a centurii, e clar că plimbarea de relaxare pe şoseaua din jurul Bucureştiului se amână. Probabil, pentru peste încă 10-15 ani.

Ce vrea să „finalizeze”, concret, CNADR? Este vorba de două tronsoane de drum, primul având o lungime de 8,7 kilometri şi fiind situat între A1 (autostrada spre Piteşti) şi DN7 (drumul care trece pe sub noul pod de la Chitila), iar al doilea cu o lungime de 11,4 kilometri, între DN2 (drumul spre Voluntari) şi A2 (autostrada spre Constanţa). Financiar, execuţia primului ar costa (estimat) 153,79 milioane lei, fără TVA, iar lotul doi ar avea o valoare estimativă de 270,88 milioane lei, fără TVA. Una peste alta, puţin peste 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă peste 5 milioane de euro pentru fiecare kilometru construit pe centură. Contractul este finanţat de la bugetul de stat şi are o durată totală de 69 de luni, din care proiectarea va dura 3 luni, execuţia lucrărilor 18 luni, iar perioada de garanţie 48 de luni.

Partea de nord a centurii Capitalei, în lungime de 20,46 kilometri (situată între DN7 şi DN2), a fost inaugurată la 1 decembrie anul trecut. Din păcate, nu complet, căci cele trei poduri care trebuiau construite în zonă mai au de aşteptat. La toate se lucrează, însă exproprierile şi ritmul constructorului au întârziat lucrările, aşa că nu vor fi gata în scurt timp. Când vor fi gata şi cele două tronsoane de care am vorbit mai sus, se va putea circula între cele două autostrăzi care pleacă din Bucureşti, spre Piteşti şi Constanţa, pe o şosea de centură cu patru benzi, întregul traseu având peste 40 de kilometri.

Fraza „ce e mai greu abia acum urmează” este de actualitate în ceea ce priveşte şoseaua de ocolire a Bucureştiului pentru că Centura de Sud – la care nu s-a turnat nici măcar un gram de asfalt – are aproape 35 de kilometri, între A1 şi A2. Zona a fost împărţită şi ea în trei sectoare, iar câştigătorii licitaţiilor care au avut deja loc nu aşteaptă decât un semnal, acela că sunt bani şi au fost rezolvate procedurile de expropriere, pentru a se apuca de muncă. Şi aici decontul ajunge la circa 105 milioane de euro fără TVA, iar lucrările vor dura cel puţin doi ani de la data începerii.

Conform specialiştilor, însă, lărgirea centurii actuale nu este decât o soluţie de moment şi nu rezolvă decât în parte problemele de trafic din jurul Bucureştilor. Soluţia la care se gândeşte toată lumea este reprezentată de construcţia unui alt „inel”, o variantă ocolitoare cu profil de autostradă, care să înconjoare Bucureştiul “peste” centura existentă. Ea ar avea circa 110 kilometri, iar guvernul ar dori să fie construită în regim de concesiune, adică firma care va executa lucrările îşi va recupera banii din taxele de acces percepute şoferilor. Singurul impediment este acela că banii pentru exproprierea terenurilor şi a construcţiilor trebuie plătiţi de statul român.