Macron anunţă un plan de trimitere de trupe în Ucraina. Putin avertizează că ar fi o ţintă "legitimă"


Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri că orice trupe occidentale dislocate în Ucraina vor fi o ţintă „legitimă” pentru armata Moscovei, la o zi după ce aliaţii occidentali ai Kievului au declarat că s-au angajat să trimită trupe în cazul unui acord de pace, scrie France24.
„Dacă vor apărea trupe acolo, mai ales acum, în timpul luptelor, pornim de la premisa că vor fi ţinte legitime”, a declarat Putin la un forum economic în oraşul Vladivostok, din extremul estic al Rusiei.
El a adăugat că desfăşurarea unei forţe occidentale nu este propice pentru o pace pe termen lung.
Comentariile lui Putin au fost făcute în dimineaţa următoare după ce peste 20 de ţări s-au angajat să se alăture unei forţe de „reasigurare” care să fie desfăşurată în ţara devastată de război după eventualul acord de pace cu Moscova.
O forţă care să descurajeze Rusia să atace din nou vecinul său este un pilon cheie al sprijinului de securitate pe care o coaliţie formată în principal din ţări europene doreşte să-l ofere Ucrainei dacă războiul se încheie printr-un acord de pace sau un armistiţiu.
Amploarea implicării SUA rămâne incertă, chiar şi după ce liderii europeni au discutat cu preşedintele Donald Trump prin videoconferinţă, în urma summitului de la Paris, la care „coaliţia celor dispuşi” şi-a angajat forţa.
La Summitul de la Paris, găzduit de preşedintele francez Emmanuel Macron, a participat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timp ce alţii, precum premierul britanic Keir Starmer, au participat de la distanţă.
Întâlnirea a reprezentat un nou impuls condus de Macron pentru a arăta că Europa poate acţiona independent de Statele Unite după ce Trump a lansat discuţii directe cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Statele Unite au fost reprezentate de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care s-a întâlnit separat şi cu Zelenski.
Trump a declarat după convorbirea cu liderii europeni că va discuta în curând cu Putin, Peskov confirmând vineri că o astfel de convorbire ar putea fi organizată rapid.
„Avem astăzi 26 de ţări care s-au angajat oficial – altele nu au luat încă o poziţie – să desfăşoare trupe în Ucraina ca „forţă de asigurare” sau să fie prezente pe teren, pe mare sau în aer”, a declarat Macron reporterilor, alături de Zelenski.
Zelenski a salutat această mişcare: „Cred că astăzi, pentru prima dată după mult timp, acesta este primul pas concret atât de serios”.
Trupele nu vor fi dislocate „pe linia frontului”, ci vor avea ca scop „prevenirea oricărei noi agresiuni majore”, a spus preşedintele francez.
Macron a adăugat că un alt pilon important este „regenerarea” armatei ucrainene, astfel încât aceasta să poată „nu doar rezista unui nou atac, ci şi să descurajeze Rusia de la o nouă agresiune”.
Macron a spus că Statele Unite au fost „foarte clare” în ceea ce priveşte disponibilitatea lor de a participa la garanţiile de securitate pentru Ucraina.
Cu toate acestea, contribuţia SUA rămâne neclară.
Există, de asemenea, diviziuni în cadrul coaliţiei, cancelarul german Friedrich Merz solicitând mai multă presiune, dar rămânând prudent în ceea ce priveşte amploarea implicării.
„Germania va decide cu privire la implicarea militară la momentul oportun, odată ce condiţiile-cadru vor fi clarificate”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german după summit.
Adoptând o poziţie similară, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a reiterat că ţara sa nu vă trimite trupe în Ucraina, dar ar putea ajuta la monitorizarea oricărui potenţial acord de pace.
Există, de asemenea, o îngrijorare crescândă că Putin nu este interesat de un acord de pace, alarmele intensificându-se după vizita sa de mare amploare în China din această săptămână.
Frustrarea creşte în Occident din cauza a ceea ce liderii numesc refuzul lui Putin de a ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului.
Zelenski a declarat că în cadrul convorbirii telefonice cu Trump s-a discutat despre sancţiunile împotriva Rusiei şi protejarea spaţiului aerian al Ucrainei.
„Am discutat diferite opţiuni, iar cea mai importantă este utilizarea unor măsuri puternice, în special economice, pentru a forţa încetarea războiului”, a declarat Zelenski pe reţelele de socializare.
Casa Albă a declarat că a îndemnat ţările europene să înceteze achiziţionarea de petrol rusesc „care finanţează războiul”.
Un atac cu rachete ruseşti joi asupra nordului Ucrainei a ucis două persoane din Consiliul Danez pentru Refugiaţi care curăţau mine într-o zonă ocupată anterior de forţele Moscovei, a declarat guvernatorul local ucrainean.
Macron a avertizat că, dacă Rusia va continua să refuze un acord de pace, atunci „sancţiuni suplimentare” vor fi convenite în coordonare cu Statele Unite.
El a acuzat Rusia că „nu face altceva decât să încerce să câştige timp” şi să intensifice atacurile împotriva civililor.
Întâlnirea a avut loc după vizitele de mare amploare ale lui Putin în China şi Statele Unite, unde s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută.
Vorbind miercuri la Beijing, unde a participat la o paradă militară masivă alături de liderul chinez Xi Jinping, Putin a salutat progresele forţelor sale în Ucraina, adăugând că trupele ruse avansează pe „toate fronturile”.