Convorbiri dezvăluite. Macron avertizează: Există posibilitatea ca SUA să trădeze Ucraina [Spiegel]
Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Statele Unite ar putea fi pe cale să „trădeze” Ucraina, potrivit unei transcrieri scurse dintr-o convorbire între lideri europeni care discutau despre cum să protejeze Kievul.
Detaliile apelului telefonic — care a avut loc luni şi i-a implicat pe Macron, cancelarul german Friedrich Merz, secretarul general al NATO Mark Rutte, preşedintele finlandez Alexander Stubb, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi alţii — au fost publicate de revista germană Der Spiegel şi arată cum liderii discutau negocierile de pace conduse de SUA cu Kievul şi Moscova.
„Există posibilitatea ca SUA să trădeze Ucraina pe problema teritoriului, fără claritate privind garanţiile de securitate”, a spus Macron citat de POLITICO, adăugând că există „un mare pericol” pentru Zelenski.
Palatul Elysee nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Spiegel a raportat că Elysee a negat într-o declaraţie transmisă publicaţiei germane că Macron ar fi vorbit despre vreo trădare.
„Preşedintele nu a folosit acele cuvinte”, a spus biroul lui Macron.
Merz a intervenit spunând că Zelenski trebuie să fie „extrem de atent în zilele următoare”.
„Ei se joacă, atât cu tine, cât şi cu noi”, a spus Merz, referindu-se, se pare, la emisarul american Steve Witkoff şi la Jared Kushner — ginerele preşedintelui american Donald Trump — care au avut, marţi, cinci ore de discuţii cu Vladimir Putin, în spatele uşilor închise.
Purtătorul de cuvânt al lui Merz, Stefan Kornelius, a declarat pentru POLITICO: „Ca principiu, nu confirm şi nu comentez fragmente de conversaţie.”
Preşedintele finlandez Alexander Stubb părea să fie de acord cu Merz, potrivit transcrierii.
„Nu putem lăsa Ucraina şi pe Volodimir singuri cu aceşti tipi”, a spus el, aparent referindu-se la Witkoff şi Kushner, lucru cu care Rutte a fost de acord.
„Sunt de acord cu Alexander — trebuie să-l protejăm pe Volodimir [Zelenski]”, a spus şeful NATO.
Apelul a avut loc după ce administraţia Trump a circulat un plan de pace în 28 de puncte — redactat, potrivit relatărilor, de trimisul Kremlinului Kirill Dmitriev, Witkoff şi Kushner — care a fost criticat de Ucraina şi de aliaţii europeni pentru că ar fi prea favorabil Rusiei şi a declanşat negocieri intense la Geneva.
Acele discuţii ulterioare, la care au participat oficiali europeni, ucraineni şi americani, au produs o versiune revizuită în 19 puncte, pe care Rusia încă nu a acceptat-o. Moscova nu a renunţat la cererile sale maximaliste, şi anume ca Ucraina să cedeze porţiuni vaste de teritoriu neocupat din estul ţării, să limiteze dimensiunea armatei sale şi să organizeze noi alegeri.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul polonez Donald Tusk, prim-ministra italiană Giorgia Meloni, prim-ministra daneză Mette Frederiksen, premierul norvegian Jonas Gahr Støre şi preşedintele Consiliului European Antonio Costa au participat, de asemenea, la apelul de luni, potrivit Spiegel.
În cadrul convorbirii a fost discutată şi problema activelor îngheţate ale Rusiei, unii lideri insistând că confiscarea miliardelor Moscovei pentru a finanţa un pachet masiv de ajutor financiar şi militar pentru Ucraina este o chestiune care trebuie decisă de UE, nu de SUA.
