Lux excesiv vs sărăcie. Ştefan Gligor: Stilul de viaţă al unor funcţionari nu este raportat la veniturile lor oficiale

În condiţiile în care în Reublica Moldova salariul mediu pe economie abia dacă atinge o cifră echivalentă cu 300 euro, trei pătrimi din cetăţeni declarând că trăiesc la limita sărăciei, pe străzi pot fi văzute automobilele de zeci de mii de euro multe dintre ele aparţinând unor judecători, procurori, deputaţi şi alţi funcţionari publici.

Potrivit unui material de investigaţie din emisiunea „Jurnalul Săptămânii” de la Jurnal TV, printre demnitarii care şi-au reînnoit garajul în 2017 se numără deputatul Ştefan Creangă, ales pe listele PLDM, dar cooptat de fracţiunea PD. Acesta şi-a cumpărat un Jaguar de 48 de mii de euro, echivalentul a circa 1 milion de lei. Pentru acelaşi model de maşină a optat şi judecătorul de la Curtea de Apel Chişinău, Xenofon Ulianovschi, tatăl actualului ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi. Magistratul a indicat în declaraţia sa de avere că a procurat automobilul cu 38.900 euro.

Tot pentru un autoturism de lux a optat şi judecătorul de la Curtea de Apel Chişinău, Eugeniu Clim care conduce o maşină marca Mercedes procurată cu 50 mii euro. Fiul magistratului, procuror în sectorul Ciocana al capitalei, Roman Clim este cercetat penal pentru corupere, fiind acuzat că împreună cu alţi colegi ar fi cerut 200 mii euro mită pentru închiderea unui dosar penal pentru evaziune fiscală deschis pe numele unor oameni de afaceri.

Un automobil marca Mercedes şi-a cumpărat şi colega lui Clim, magistrata Oxana Robu, care indică în darea de seamă că ar fi plătit pe el 326 mii lei. Magistrata Maria Guzun de la Curtea de Apel Chişinău şi-a procurat anul trecut un automobil marca BMW cu 395 mii lei, inscris pe numele soţului.

O maşină scumpă şi-a luat şi ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. Un automobil de lux, marca Volvo pe care demnitarul a plătit aproape 45 mii euro. Şi ministrul Apărării, Eugeniu Sturza, şi-a luat anul trecut o maşină de lux, marca BMW, pe care a plătit 33 mii euro, potrivit declaraţiei de avere a acestuia. Şi noul minitru al Economiei, Chiril Gaburici, fost prim-ministru, şi-a cumpărat anul trecut două automobile de lux, o maşină electrică marca Tesla cu 30 mii euro şi un BMW cu 42 mii euro.

În opinia directorului de programe al Centrului de Politici şi Reforme (CPR), Ştefan Gligor, este bine ca judecătorii, procurorii, poliţiştii, parlamentarii, miniştrii să fie bine plătiţi pentru munca pe care o fac, dacă o fac onest şi pofesionist. Totuşi, aceştia nu ar trebui să uite că sunt un exemplu al modului de aplicare şi respectare a legii.

”Problema este că în Republica Moldova deja a ajuns o sintagmă ofensatoare bunăstarea şi la noi lumea a început să perceapă bunăstarea pe fonul degradării socio-economice, morale, juridice, legale etc. ca pe un lucru rău, pentru că bunăstarea li se asociază cu un act de corupţie şi asta este foarte grav”, a specificat Ştefan Gligor în cadrul emisiunii ”Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Acesta a mai punctat că este şi mai grav faptul că ”pe timp de ciumă” poţi vedea luxul excesiv pe care îl etalează mulţi funcţionari şi angajaţi ai sectorului de stat din Moldova.

”Nu este rău să ai venituri în momentul în care ele sunt licite. Pe mine mă deranjează foarte mult că sporesc tot mai multe suspiciuni cu privire la faptul că funcţionarii noştri se îmbogăţesc în mod ilicit sau având anumite venituri nu şi le declară în modul corespunzător”, a reiterat Gligor.

Din păcate, consideră directorul de programe CPR Moldova, acest stil de viaţă care în unele cazuri nu este raportat la veniturile lor oficiale ne face să ne întrebăm dacă organele noastre de control îşi fac munca. Pe de altă parte, etalarea acestui lux ne vorbeşte despre faptul că din păcate funcţionarii pe care noi îi plătim ca să facă economie mai eficientă, ţara mai atractivă, infrastructura mai bună etc., aparent au grijă de propriul beneficiu mult mai serios decât de interesul public.

”Starea generală de disperare, dezamăgire, repulsie pe care o simţim în societate faţă de acest aparat administrativ care în mod evident trăieşte pe alte venituri decât cele pe care le declară trezeşte şi mai mult dispreţ din partea populaţiei şi stimulează acele procese de migraţie”, a conchis juristul.