Lupta pentru Internet în India
Ultima luptă pentru libertatea Internetului se dă în India. În cea mai mare democraţie din lume orice cetăţean se poate considera cenzor graţile legilor care reglementează Internetul: dacă o persoană consideră conţinutul jignitor, blasfemiator, sau dăunător poate depune o plângere şi, în 36 de ore, dacă guvernul o consideră oportună, furnizorii serviciilor de internet pot bloca conţinutul, informează luni ziarul ABC.
Grupuri de apărători ai libertăţilor civile, internauţi şi 'hackeri' au decis să riposteze în faţa unei legislaţii pe care o consideră draconică şi anticonstituţională, cu reclamaţii în reţea şi proteste în stradă. Reţeaua de 'hackeri' Anonymous s-a erijat în colectivul cel mai militant cu o declaraţie de război adresată guvernului însoţită de atacuri de blocare a paginilor instituţionale, ale Curţii Supreme, partidelor politice şi furnizorilor de internet.
Un tribunal a decis în luna mai că site-urile care prezentau două filme indiene trebuie să fie blocate. Furnizorii de internet au închis total accesul la aceste site-uri, blocând astfel sute de pagini. Amendamentul din 2008 la Legea Tehnologiilor Informaţiei permitea deja guvernului să blocheze, să monitorizeze şi să intercepteze orice conţinut al reţelei. A fost însă amendamentul din aprilie 2011, aşa-numitele 'norme intermediare', cele care permit oricărui cetăţean să solicite retragerea unor conţinuturi considerate ofensatoare. Legea îi transformă astfel pe cei 100 de milioane de utilizatori de Internet - circa 8% din populaţie - în potenţiali cenzori. Centrul de internet al societăţii din Bangalore a decis să testeze legea şi să trimită plângeri la şapte provideri de internet: şase dintre ei au blocat conţinutul.
Caricaturistul politic Aseem Trivedi a descoperit într-o zi că blog-ul său nu mai funcţionează. Caricaturile lui care făceau trimitere la personaje politice au fost considerate ofensatoare, iar parlamentarul Ramkripal Yadav le-a considerat o insultă la clasa politică. Trivedi a ripostat spunând că o insultă este ca un caricaturist să nu fie lăsat să se exprime liber. Kapil Sibal, ministrul telecomunicaţiilor este eminenţa cenuşie a 'normelor intermediare'. 'Guvernul nu apără cenzura şi reglementarea libertăţii de expresie', declarase el în parlament. Sibal a ajuns chiar să ceară ca Facebook şi Google, între alţii, să adopte un sistem preventiv de cenzură. În faţa imposibilităţii tehnice de a trece în revistă miile de ore de imagini video şi milioanele de fotografii, înainte de a fi publicate, el a renunţat la idee.
Totuşi, 22 de companii, între care Facebook şi Google, s-au trezit chemate la tribunal pentru că au refuzat să retragă conţinuturile considerate ofensatoare la adresa lui Mahomed, diferite zeităţi indiene, sau lideri politici, precum Sonia Gandhi şi premierul Manmohan Singh. Guvernul indian şi-a dus ideea de gestionare a internetului până în faţa Adunării Generale a ONU, cu propunerea înfiinţării unui Comitet al Politicilor Internetului. O propunere taxată drept 'efort disimulat de a controla şi a da formă internetului' şi respinsă ca atare.
Deşi India nu este China sau Iran, interzicerea unor cărţi sau filme care tratează teme sensibile, precum religia sau castele sunt lucruri des întâlnite. De fapt Constituţia include 'îngrădiri rezonabile' ale libertăţii de expresie între diferitele comunităţi şi religii într-o ţară cu un lung istoric de violenţe interconfesionale. 'Hackerii' de la Anonymous alături de alţi activişti au organizat duminică un protest în 17 oraşe indiene. 'Dreptul la libera exprimare este cel mai important dintre toate', a spus Dhiraj Bisht, unul dintre organizatorii, subliniind 'bunicii noştri au luptat pentru independenţa acestei ţări, iar noi o vom face pentru libertatea Internetului'.
