Londra, invitată să medieze negocierile ruso-americane privind scutul antirachetă din Europa. Experţii sunt sceptici
Rusia pare să-şi fi pierdut speranţa de a ajunge cu SUA la un acord direct în ceea ce priveşte desfăşurarea scutului antirachetă în Europa. Impasul este confirmat de o recentă informaţie a jurnaliştilor britanici, conform căreia Kremlinul ar fi început să caute sprijin în acest sens la Londra, notează cotidianul rus Moskovski Komsomoleţ.
Negocierile privind sistemul de apărare antirachetă au intrat în impas: americanii vor să urmeze întocmai planul prestabilit, în timp ce Moscova încearcă, fără succes, să propună 'variante de alternativă'. O asemenea propunere, care aduce mai degrabă a glumă, a venit nu demult din partea reprezentantului permament al Rusiei pe lângă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Dmitri Rogozin. Acesta a venit cu o nouă concepţie: 'Apărarea strategică a Terrei'. În opinia lui Rogozin, un asemenea sistem ar fi menit să apere nu o ţară singulară, ci întreaga planetă Pământ în faţa unor asemenea ameninţări cosmice precum asteroizii, meteoriţii sau cometele.
De asemenea, recent Rogozin a decis să se adreseze Marii Britanii, solicitând ca aceasta să depună eforturi în vederea preîntâmpinării unui nou 'război rece'. Potrivit cotidianului rus menţionat, opţiunea lui Rogozin este destul de ciudată: dintre ţările Europei Occidentale, probabil cele mai complicate şi mai reci relaţii Rusia le are tocmai cu Marea Britanie. În acest sens, ziarul aminteşte de numeroasele scandaluri de spionaj şi de conflictul din jurul deputatului rus Andrei Lugovoi, pe care anchetatorii britanici îl suspectează ca ar fi organizat asasinarea fostului ofiţer KGB, Aleksander Litvinenko.
După cum a declarat Rogozin la Londra, Moscova este de părere că 'Marea Britanie are o anumită influenţă datorită alianţei sale strânse cu SUA'. 'Rusia şi Marea Britanie au fost în mod tradiţional aliaţi în toate marile războaie ale secolului XX şi din acest motiv Moscova speră că Londra va ocupa o poziţie responsabilă, pentru a găsi mai repede o ieşire din acest impas (al negocierilor)'.
În opinia lui Rogozin, prin caracterul inflexibil al poziţiei lor, SUA amintesc de filosofia marxism-leninismului, care nu admitea nicio abatere de la dogme. Diplomatul rus a subliniat că Rusia nu doreşte să ofere NATO posibilitatea de a doborî 'deasupra capului său' rachetele dinspre Orientul Mijlociu (OM). 'Nu dorim ca cineva să provoace un nou Cernobîl', a spus Rogozin.
Impasul asupra căruia atenţiona Rogozin este mai aproape decât se credea, constată Moskovski Komsomoleţ. O 'surpriză' a devenit ştirea conform căreia americanii ar plănui să amplaseze elemente antirachetă pe navele lor. Se presupune că nave ale Flotei Militare a SUA vor patrula în mările Neagră, Barenţ, Nordică şi Baltică. La rândul său, Rusia a amplasat recent complexe de rachetă 'Iskander-M' în oraşul Luga din regiunea Leningrad.
Între timp, ultimul summit al Forumului de Cooperare Asia-Pacific (APEC) nu a adus niciun fel de schimbări în ceea ce priveşte sistemul antirachetă. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a remarcat, în timpul întrevederii cu omologul său american Barack Obama, momentele pozitive din cadrul cooperării bilaterale, însă a subliniat din nou că Rusia are nevoie de garanţii scrise care să ateste că sistemul antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva sa.
În opinia preşedintelui Academiei de Studii Geopolitice a Rusiei, generalul Leonid Ivaşov, toate aceste propuneri ale Moscovei, inclusiv cea care se referă la medierea din partea Londeri, 'nu sunt unele serioase, strategice şi cu atât mai mult nu sunt unele geopolitice'. 'Americanii au creat un puternic program de dezvoltare a sistemului lor antirachetă încă pe vremea preşedintelui Clinton, program care a devenit o strategie politico-militară a SUA, pe marginea căreia s-a stabilit un consens între republicani şi democraţi, au fost luate decizii legislative, alocaţi bani, activate sute de întreprinderi şi corporaţii', subliniază Ivaşov. A spera că cineva, inclusiv Londra, va reacţiona la o asemenea nouă propunere din partea Rusiei este inutil, consideră generalul.
Leonid Ivaşov aminteşte că în istorie nu există niciun exemplu când americanii să fi acceptat să facă anumite concesii în favoarea unui adversar mai slab. 'Compromisul şi acordurile sunt posibile doar în condiţiile unor potenţiale egale', subliniază Ivaşov.
