Locuitorii din Transnistria ar putea să participe în toamnă la alegerile legislative din Ucraina (presa rusă)

Preşedintele facţiunii comuniste din Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), Piotr Simonenko, a propus marţi conectarea locuitorilor din Transnistria la alegerile legislative din Ucraina, prevăzute să aibă loc în luna octombrie, subliniind că, în Radă, urmează a fi creată o Comisie specială pentru regiunea transnistreană, notează în ediţia sa de miercuri cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.

În cei 20 de ani de când Ucraina este parte implicată în medierea diferendului transnistrean, acesta este primul pas politic al Kievului faţă de regiune unde trăiesc circa 150.000 de cetăţeni ucraineni. Analistul politic ucrainean Serghei Tolstov a declarat ziarului menţionat că Ucraina a fost împinsă la un astfel de pas de autorităţile de la Chişinău, care conduc Republica Moldova spre unirea cu România.

De mai mult timp, Kievul vede cum Republica Moldova devine tot mai românească, mai ales din aprilie 2009, când la Chişinău s-a format o nouă alianţă de guvernământ de orientare proromână, scrie în continuare Nezavisimaia Gazeta. Dar când recent, în cadrul unei întâlniri la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, noul lider ales de la Chişinău Nicolae Timofti i-a 'anulat' pe moldoveni, afirmând că pe ambele maluri ale Prutului trăiesc doar români, Kievul a început să se preocupe, punând frână acordului moldo-ucrainean privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale: în Moldova, a celei ucrainene, în Ucraina, a celei moldoveneşti.

'Din moment ce nu există o naţiune ca cea moldovenească, drepturile cui trebuie noi să garantăm?', - se întreabă retoric şeful unui departament din cadrul Institutului de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale de pe lângă Academia Naţională a Ucrainei, Serghei Tolstov.

În opinia acestuia, situaţia din Moldova, care sub actuala putere a luat cursul spre integrarea cu România, i-a determinat pe politicienii ucraineni să acorde o mai mare atenţie Transnistriei, unde oraşele sunt ruseşti, iar satele ucrainene. În aceste sate se vorbeşte şi copiii învaţă în limba ucraineană, aşa ca înainte de 1940, când regiunea făcea parte din componenţa Ucrainei. Până acum Kievul a avut o politică precaută faţă de Transnistria, ţinea cont că acolo trăiesc concetăţeni ai săi, dar totodată lua în considerare şi poziţia Chişinăului, care întotdeauna şi peste tot repeta că regiunea este de jure parte integrantă a Republicii Moldova.

În timpul lui Leonid Kucima, Ucraina îi proteja pe ai 'săi', dar sub preşedinţia lui Viktor Iuşcenko ţara a sprijinit blocada economică a regiunii, iniţiată de preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Iuşcenko nu le-a putut ierta transnistrenilor că în 2004 votaseră în favoarea rivalului său Viktor Ianukovici, comentează ziarul rus, evocând că atunci cetăţenilor ucraineni din Transnistria le-a fost suspendat dreptul de a vota în alegerile din Ucraina. Acum însă situaţia pare să se schimbe.

Declaraţiile liderului facţiunii comuniste din Radă reliefează tendinţa de schimbare a intereselor Kievului în raport cu Transnistria, opinează expertul citat de Nezavisimaia Gazeta, care adaugă că Simonenko caută o platformă electorală, care să-i aducă mai multe voturi la alegerile din toamnă, şi că ar putea să reuşească.

În afară de interesele electorale, Kievul are şi alte interese în regiunea transnistreană. Administraţia de la Tiraspol şi-ar dori ca autorităţile ucrainene se se ocupe de Transnistria la fel de strâns ca Moscova. Mai ales că sloganurile proromâneşti au reactualizat întrebarea ce se va întâmpla cu regiunea în cazul 'plecării Moldovei în România', scrie Nezavisimaia Gazeta.

Anatoli Kinah, şeful grupului din Radă pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova, a declarat recent că diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în timpul apropiat. Mai mult, dacă Moldova va continua apropierea de România, ea riscă să piardă complet regiunea transnistreană, a mai spus el. Astfel, Transnistria ar putea să rămână fie cu Rusia, fie să se alipească la Ucraina vecină. Chiar dacă despre acest lucru nu se vorbeşte cu voce tare la Kiev, o astfel de perspectivă este luată în considerare, mai scrie cotidianul rus.