Republica Moldova - anulată ca ţară (Pravda)

Naţiunea moldovenească nu există. Acesta a fost ''acordul'' dintre preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi omologul său român, Traian Băsescu, comentează ziarul rusesc Pravda.Ru într-un articol semnat de Paul Chernyshev.

Semnatarul articolului invocă recensământul organizat în R.Moldova în urmă cu opt ani, care a arătat că majoritatea moldovenilor nu se consideră români. În pofida asemănărilor dintre cele două naţiuni, contextul istoric al unificării lor într-un singur stat nu este mai mare decât cel al existenţei lor separate, susţine el.

Timofti nu a obiectat la afirmaţia preşedintelui român făcută cu prilejul întrevederii de la Bucureşti, din 3 mai. Se poate observa astfel o situaţie unică: preşedintele moldovean a negat existenta naţiunii pe care o conduce, consideră autorul articolului.

Întrevederea de la Bucureşti a avut puţine asemănări cu discuţiile ce au loc între doi şefi de state suverane, spune Chernyshev. A existat sentimentul că Băsescu i-a vorbit nu unui omolog, ci unuia dintre prefecţii de judeţ românesc, continuă acesta. Timofti nu a părut să fie deranjat de această situaţie. Discuţiile dintre cei doi lideri au ridicat îndoieli că preşedintele R.Moldova apără suveranitatea ţării sale, este de părere semnatarul articolului.

'Au fost discuţii despre confuzia creată în unele relaţii internaţionale cu privire la minoritatea moldovenească şi am concluzionat ca suntem două state independente şi suverane, având ca locuitori preponderent românii. Ne leagă limba, tradiţiile, bucuriile şi greutăţile', a afirmat Băsescu. Majoritatea a fost declarată o minoritate naţională, ţine să sublinieze Chernyshev.

Apoi, Băsescu a continuat cu fraternitatea dintre cele două state. El a spus că parteneriatul strategic cu R.Moldova va fi dezvoltat de fiecare preşedinte român, indiferent de apartenenţa politică. În plus, România va sprijini dorinţa vecinului estic de a adera la UE. Faptul ca R.Moldova nu a fost invitată să adere nu l-a deranjat deloc, susţine autorul articolului.

Preşedintele român a spus, de asemenea, că i-a prezentat lui Timofti o biserică de lemn care să fie amplasată în regiunea Soroca din R.Moldova, precum şi 'un milion de cărţi în limba română'. Aparent, cu scopul de a le explica tinerilor din R.Moldova că sunt, de fapt, tineri români, Bucureştiul a decis să crească numărul de burse pentru studenţi moldoveni în universităţi româneşti de la 5.000 la 10.000.

La rândul său, Timofti i-a mulţumit omologului său român pentru sprijin şi l-a invitat pe Băsescu să facă o vizită oficială la Chişinău. În plus, preşedintele moldovean a declarat încă o dată că forţele ruse de menţinere a păcii ar trebui să fie retrase de pe teritoriul Transnistriei. Băsescu a fost de acord şi a promis să sprijine R.Moldova în probleme legate de Transnistria.

''Anularea naţiunii moldoveneşti este o invazie deschisă a celor doi politicieni în conştientizarea de către fiecare individ a zonei ştiinţei lingvistice şi etnografice. Nimeni nu pune la îndoială similitudinea dintre limba moldovenească şi limba română. În ceea ce priveşte naţiunea, este mai mult decât discutabil. Germania şi Austria au în comun aceeaşi limbă, dar mulţi austrieci nu se consideră germani. Muntenegrenii vorbesc sârba, dar se consideră muntenegreni. Există o mulţime de exemple similare'', argumentează Chernyshev.

Recensământul organizat în R.Moldova în urmă cu opt ani, a arătat că doar 2,2% din populaţie se consideră români, iar 75,8% se consideră moldoveni. Limba română a fost declarată limbă maternă de 18,8% din moldoveni iar limba moldovenească de 78,4%. Din aceste cifre, este clar că românii din R.Moldova sunt în cel mai bun caz o minoritate, notează Chernyshev.

În cel mai bun caz, Băsescu şi Timofti au declarat sfârşitul naţiunii moldoveneşti prea curând, iar în cel mai rău, este vorba de confundarea dorinţelor cu realitatea, consideră autorul articolului. România săracă vrea să-şi extindă teritoriul, susţine acesta. Cu toate acestea, nu are premise obiective pentru a face acest lucru. După cum se poate observa din rezultatele recensământului, locuitorii R.Moldova au fost lenţi în a renunţa la propriul stat. ''Dacă vor fi vreodată de acord cu acest lucru, Transnistria va fi cea care nu va dori cu siguranţă să facă parte din România şi naţiunea română'', concluzionează Chernyshev.