Liderul nord-coreean anunţă cultivarea de ciuperci la nivel naţional

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a dispus înfiinţarea mai multor ferme de ciuperci la nivel naţional, după ce a vizitat ferma 1116, specializată în cultivarea ciupercilor, unde a constatat cu satisfacţie că 'este plăcut să priveşti rodul, însă este necesară extinderea producţiei', informează miercuri cotidianul rus Izvestia.

'Coreea de Nord caută căi neobişnuite pentru a soluţiona problema alimentară. În afară de ciuperci, nord-coreenii încearcă să cultive cartofi, însă aceştia nu se bucură de prea mare cerere, deoarece sunt străini bucătăriei tradiţionale coreene. De asemenea, nord-coreenii cresc pentru consum struţi, ale căror efective au ajuns deja la câteva mii', declară expertul rus Vladimir Asmolov, cercetător al Centrului Coreean din cadrul Institutul Orientului Mijlociu de la Moscova.

În medie, creşterea anuală a agriculturii Coreii de Nord este de 9%. Desigur, problemele alimentare rămân, însă pericolul foametei, cum era în anii '90, nu există, este de părere Asmolov.

Tactica 'dirijării la faţa locului' a fost preluată de tânărul Kim de la tatăl său, aminteşte Izvestia. După inundaţiile devastatoare care au avut loc în vara lui 2006, Kim Jong-il a inspectat gospodăria anexă a uneia dintre unităţile militare. Aici el s-a arătat interesat nu doar de rachete şi obuze, ci şi de iepuri şi capre. Liderului i s-a relatat în amănunt despre 'fertilitatea iepurilor şi utilitatea acestora în ceea ce priveşte carnea şi blana'.

Apoi, Kim Jong-il s-a deplasat într-un loc unde se creşteau capre. Cele văzute aici i-au plăcut la fel de mult: caprele mănâncă puţin, sunt nepretenţioase, dau lapte, carne şi blană. Kim Jong-il a ordonat pe loc prăsirea cât mai activă a acestui animal. Ulterior, însă, autorităţile nord-coreene au fost nevoite să renunţe la majorarea semnificativă a efectivelor de capre, din cauza prejudiciilor aduse de acestea florei naţionale, în condiţiile în care 'ele zmulg iarba cu tot cu rădăcină, lăsând pământul gol'.

În pofida acestor sarcini destul de exotice din domeniul agriculturii, în ultima vreme Coreea de Nord chiar îşi poate permite să acorde mai multă atenţie programului alimentar, opinează Asmolov. Şi aceasta datorită programului său nuclear. În condiţiile în care doctrina militară a nord-coreenilor se construieşte pe forţa armei nucleare, ei pot să reducă sumele alocate altor tipuri de arme, iar banii economisiţi să fie îndreptaţi spre lichidarea ameninţării de foamete.

În acest fel, Phenianul rezolvă două probleme în acelaşi timp: continuă să-şi ţină în tensiune vecinii şi să acumuleze bani pentru uz intern.

'Coreea de Nord trebuie să rezolve problema alimentară, etalându-şi în acelaşi timp forţa. Astfel se explică şi intransigenţa în soluţionarea problemei cu zona industrială Kaesong', explică directorul-adjunct al Institutului pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova, Vasili Miheev.

Zona industrială comună a celor două Corei, aflată însă pe teritoriul Coreii de Nord nu departe de graniţa cu cea de Sud, a fost închisă în timpul acutizării relaţiilor dintre Phenian şi Seul, în aprilie anul curent. Acest pas a atras după sine prejudicii pentru Phenian, întrucât zona aducea la vistieria ţării circa 90 de milioane de dolari pe an.

De altfel, Sudul a avut de suferit şi mai mult. Începând din aprilie, pierderile oamenilor de afaceri sud-coreeni s-au ridicat la 940 de milioane de dolari. Pe teritoriul complexului Kaesong se află 123 de întreprinderi mici şi mijlocii, care aparţin în principal sud-coreenilor.

Cele două state coreene nu au reuşit nici la această oră să reia activitatea la Kaesong. Seulul cere garanţii că RPDC nu va mai închide zona industrială, în timp ce Phenianul propune reluarea activităţii fără niciun fel de condiţii.

Prin comportamentul său, Coreea de Nord demonstrează că are nevoie de bani. De altfel, nu este exclus ca bravada Phenianului să fie legată şi de apropiata sărbătoare: la 27 iulie se împlinesc 60 de ani de la încheierea Războiului Coreean. 'Învingători se consideră atât sud-coreenii, cât şi nord-coreenii. De aceea, incidentele nu pot fi excluse', mai afirmă Asmolov.

Potrivit unui raport CIA publicat recent, populaţia Coreii de Nord se ridică la 24,7 milioane de persoane, cu 0,53% mai mare decât în 2012. Durata medie de viaţă este de 65,6 ani pentru bărbaţi şi de 73,5 ani pentru femei. Pentru comparaţie, bărbaţii din Coreea de Sud trăiesc în medie 77 de ani, iar femeile - 84 de ani.