Liderii NATO se vor angaja să trimită arme în Ucraina pentru încă un an. Aderarea nu este însă luată în considerare

Liderii NATO intenţionează să se angajeze săptămâna viitoare să trimită în continuare arme şi muniţii în Ucraina la nivelurile actuale pentru cel puţin încă un an, sperând să reasigure ţara devastată de război de sprijinul lor şi să-i arate preşedintelui rus Vladimir Putin că nu se vor retrage.

Preşedintele american Joe Biden şi omologii săi se întâlnesc la Washington pentru un summit de trei zile care începe marţi pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a alianţei militare, în timp ce trupele ruse îşi consolidează avantajul de-a lungul frontului de est al Ucrainei în cel de-al treilea an de război.

Vorbind cu reporterii vineri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că cele 32 de ţări membre ale NATO au cheltuit aproximativ 40 de miliarde de euro (43 de miliarde USD) în fiecare an pe echipamente militare pentru Ucraina de la începutul războiului, în februarie 2022, şi că aceasta ar trebui să fie "o bază minimă" în viitor.

"Mă aştept ca aliaţii să decidă la summit să susţină acest nivel în cursul anului următor", a declarat Stoltenberg. El a spus că suma va fi împărţită între naţiuni în funcţie de creşterea lor economică iar liderii vor revizui cifra atunci când se vor întâlni din nou în 2025.

NATO se străduieşte să facă mai mult pentru Ucraina şi, de asemenea, să găsească noi modalităţi. Deja, aliaţii NATO furnizează 99% din sprijinul militar pe care îl primeşte. În curând, alianţa va gestiona livrările de echipament. Rămân însă două linii roşii: nicio aderare la NATO până când războiul nu se termină şi nicio intervenţie a NATO pe teren.

La ultimul lor summit, liderii NATO au convenit să accelereze procesul de aderare a Ucrainei - deşi este puţin probabil ca ţara să devină membră în următorii ani - şi să înfiinţeze un organism la nivel înalt pentru consultări de urgenţă. Mai multe ţări au promis mai mult echipament militar.

După un an, ei vor să arate din nou unitate şi hotărâre, chiar şi în condiţiile în care incertitudinea privind alegerile tulbură mulţi dintre cei mai mari membri ai organizaţiei. Posibila revenire a lui Donald Trump, care a subminat încrederea între aliaţi pe când era preşedinte al SUA, reprezintă o preocupare deosebită.

Dar şi guvernele din Franţa şi Germania au fost slăbite în alegerile din acest an. Italia este condusă de un prim-ministru al cărui partid are rădăcini neofasciste, în timp ce un partid anti-imigranţi conduce o coaliţie şubredă în Ţările de Jos, iar cabinetul spaniol se bazează pe partide mici pentru a guverna. Regatul Unit va avea un nou lider.

Oricine ar fi la putere, totuşi, a devenit clar că NATO nu mai poate face prea multe.

În ultima vreme, Stoltenberg a insistat asupra unui angajament pe termen lung faţă de Ucraina. Întârzierile majore de finanţare, în special din cauza disputelor politice din Congresul SUA, au lăsat forţele armate ale ţării, spune el, "să se apere cu o mână legată la spate", transmite AP News.

Şeful Alianţei Nord-Atlantice a sperat că aliaţii vor fi de acord să cheltuiască cel puţin 40 de miliarde de euro anual pentru arme într-un program "major, multianual". Totuşi, aceasta nu înseamnă o creştere a sprijinului. Cifra este aproximativ egală cu ceea ce au cheltuit deja în fiecare an de la începutul războiului.

O nouă iniţiativă pe care liderii o vor aproba, probabil, este misiunea de a aduce echipament militar adecvat în Ucraina şi de a simplifica instruirea forţelor armate ale ţării. În graba lor de a ajuta, susţinătorii occidentali au furnizat Ucrainei o mare varietate de arme şi materiale.

În haosul iniţial al războiului, orice ajutor era binevenit, dar livrările au devenit imposibil de gestionat - o multitudine de tipuri diferite de vehicule şi sisteme de apărare care necesită planuri de întreţinere distincte şi lanţuri de aprovizionare dedicate pentru a le menţine funcţionale.

Ofertele de programe de instruire în afara Ucrainei au fost, de asemenea, numeroase şi diverse, atât de mult încât forţele armate ucrainene se chinuie să stabilească priorităţile privind trupele pe care să le trimită, în ce ţară NATO şi pentru cât timp.

Cu o nouă misiune, posibil cu sediul la Wiesbaden, Germania, şi probabil sub conducerea unui general american, "NATO poate veni şi spune: 'Am reuşit'", a afirmat un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, care a solicitat anonimatul pentru a discuta despre planuri care nu au fost finalizate.

Trimiterea de echipamente militare prin intermediul acestei noi misiuni ar împiedica, de asemenea, guvernele sau liderii necinstiţi să se amestece în livrările comune. Oficialii NATO afirmă că misiunea ar completa efortul condus de SUA de a strânge arme, aşa-numitul grup Ramstein.

Statele Unite vor anunţa noi măsuri pentru a consolida apărarea aeriană şi capacităţile militare ale Ucrainei, potrivit unui oficial de rang înalt al administraţiei Biden.

Oficialul, care a vorbit cu reporterii sub rezerva anonimatului în conformitate cu regulile de bază stabilite de Casa Albă, a refuzat să detalieze capacităţile de apărare aeriană care vor fi trimise. Dar administraţia a semnalat luna trecută că SUA va grăbi livrarea de rachete interceptoare de apărare antiaeriană către Ucraina prin redirecţionarea livrărilor planificate pentru alte naţiuni aliate.

Sursa a mai declarat că membrii Consiliului NATO-Ucraina se vor întâlni joi la summit. Mai târziu în aceeaşi zi, Biden şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vor găzdui un eveniment cu liderii a peste 20 de alte naţiuni care au negociat şi semnat acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina.

Aderarea Ucrainei, în standby

O enigmă pentru liderii NATO este cum să încadreze perspectivele de aderare ale Ucrainei fără a o lăsa să adere. Mulţi aliaţi refuză să permită aderarea Ucrainei în timp ce luptele continuă, temându-se să nu fie târâţi într-un război mai amplu cu Rusia. Ungaria se opune în totalitate aderării Ucrainei.

În perioada premergătoare summitului, trimişii NATO au analizat utilizarea unor cuvinte precum "ireversibil" pentru a descrie calea Ucrainei către aderare, modificând un limbaj care a evoluat constant de când au promis în 2008 că ţara va adera într-o zi.

Nu este clar cum va fi acceptat acest lucru la Kiev. La ultima lor întâlnire, liderii nu s-au angajat în privinţa momentului, spunând doar că vor fi "în măsură să adreseze Ucrainei invitaţia de a adera la alianţă atunci când aliaţii vor fi de acord şi condiţiile vor fi îndeplinite".

Zelenski a descris acest lucru ca fiind "fără precedent şi absurd atunci când nu se stabileşte un termen nici pentru invitaţie, nici pentru aderarea Ucrainei". El s-a plâns că "se adaugă formulări vagi cu privire la "condiţii" chiar şi pentru invitarea Ucrainei".

În ultimele săptămâni, Zelenski şi alţi oficiali ucraineni au fost informaţi cu privire la evoluţii pentru a evita repetarea criticilor. Stoltenberg a declarat că el şi Zelenski au convenit la începutul acestei luni că noile măsuri pe care liderii le vor lua "constituie o punte către aderarea la NATO şi un program solid pentru Ucraina la summit".

Aderarea ar proteja Ucraina împotriva Rusiei, care a anexat Peninsula Crimeea în urmă cu un deceniu şi, mai recent, a confiscat mari suprafeţe de teren în est şi sud. Până atunci, Kievul trebuie să îşi reformeze instituţiile de securitate, să îmbunătăţească guvernanţa şi să combată corupţia.