Liderii a şapte ţări europene importante resping ameninţarea lui Trump privind preluarea Groenlandei
Şapte lideri europeni şi-au exprimat marţi solidaritatea cu Groenlanda, după ce preşedintele Donald Trump şi-a reînnoit ameninţările privind preluarea controlului de către Statele Unite asupra teritoriului danez.
„Groenlanda aparţine poporului său. Doar Danemarca şi Groenlanda, şi nimeni altcineva, pot decide asupra chestiunilor care privesc Danemarca şi Groenlanda”, se arată în declaraţie, potrivit DPA.
Declaraţia comună a fost semnată de liderii Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii şi Danemarcei şi a fost emisă după noi comentarii ale lui Trump. Liderul american a reiterat interesul Washingtonului de a aduce sub controlul SUA teritoriul în mare parte autonom, spunând că Washingtonul „are nevoie” de Groenlanda din motive de securitate naţională.
Liderii au subliniat importanţa principiilor consacrate în Carta ONU, inclusiv suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor.
Ei au menţionat, de asemenea, că Regatul Danemarcei, inclusiv Groenlanda, face parte din NATO şi au spus că, prin urmare, securitatea în Arctica trebuie să fie „asigurată colectiv” împreună cu aliaţii NATO, inclusiv Statele Unite.
„Securitatea arctică rămâne o prioritate-cheie pentru Europa şi este esenţială pentru securitatea internaţională şi transatlantică. Statele Unite sunt un partener esenţial în acest demers, în calitate de aliat NATO şi prin acordul de apărare din 1951 dintre Regatul Danemarcei şi Statele Unite”, se arată în declaraţie.
Duminică seara, la o zi după operaţiunea militară uluitoare a Washingtonului de capturare a liderului autoritar al Venezuelei, Nicolas Maduro, şi a soţiei sale, Cilia Flores, Trump le-a spus jurnaliştilor: „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securităţii naţionale.”
Comentariul a stârnit îngrijorare în întreaga Europă, un purtător de cuvânt al guvernului german declarând că „frontierele nu trebuie schimbate prin forţă, iar teritoriile nu trebuie anexate prin forţă”.
De la revenirea sa la putere în ianuarie, Trump a reluat o idee lansată pentru prima dată în timpul mandatului său iniţial, aceea de a obţine controlul asupra insulei, invocând importanţa sa strategică pentru apărare şi bogăţia sa minerală, şi nu a exclus folosirea forţei. Danemarca şi Groenlanda au respins categoric această idee.
Luni, adjunctul şefului de cabinet al lui Trump, Stephen Miller, a declarat că „poziţia oficială a guvernului SUA este că Groenlanda ar trebui să facă parte din Statele Unite”.
Miller a argumentat că, în calitate de principală putere militară din NATO, Statele Unite au nevoie de controlul asupra Groenlandei pentru a securiza regiunea arctică.
El a pus, de asemenea, sub semnul întrebării suveranitatea Danemarcei asupra teritoriului, întrebând pe ce bază legală Groenlanda aparţine Danemarcei şi de ce insula ar trebui să rămână o „colonie a Danemarcei”.
Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a avertizat luni că un atac al Statelor Unite asupra unui alt stat membru NATO ar marca sfârşitul alianţei occidentale de apărare şi al arhitecturii de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Luna trecută, Danemarca l-a convocat pe ambasadorul SUA pentru discuţii, după ce Trump l-a numit pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, în funcţia de trimis special pentru Groenlanda.
Landry, republican la fel ca Trump, a declarat într-o postare pe reţelele sociale că este „o onoare” să-l servească pe Trump în demersul de a face „Groenlanda parte a SUA”.
Vicepreşedintele SUA, JD Vance, a vizitat în martie baza militară americană din nordul Groenlandei, unde a criticat aliatul NATO Danemarca pentru faptul că a „subinvestit” în oamenii şi securitatea teritoriului.
Groenlanda — cea mai mare insulă din lume — este acoperită în proporţie de patru cincimi de gheaţă şi are o populaţie de puţin sub 57.000 de locuitori. Trump a prezentat achiziţionarea insulei ca parte a unei curse pentru Arctica între puteri precum China şi Rusia.
