Legile Justiţiei. Peste 60 de organizaţii cer Guvernului să retragă controversatul proiect

Peste 60 de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă civică cer public Guvernului să renunţe la proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei privind modificarea legilor privind justiţia.

Acestea au trimis o scrisoare premierului şi ministrului Justiţiei, cerând să renunţe la actualul proiect şi să se reia dezbaterile privind modificarea legilor justiţiei. În scrisoarea adresată celor doi, semnatarii reamintesc că aproape 4000 de magistraţi, nominal, au cerut retragerea proiectului şi, la rândul său, CSM a dat aviz negativ iniţiativei lui Tudorel Toader.

Redăm scrisoarea celor 66 de organizaţii:

"Stimate domnule Ministru al Justiţiei,

Am luat act de intenţia Ministerului Justiţiei, exprimată în data de 23 august 2017, de a propune Guvernului României un proiect de lege pentru modificarea pachetului de legi privind justiţia – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, am luat cunoştinţă de modificările propuse de Ministerul Justiţiei prin proiectul aflat în prezent în procedură de avizare. Faţă de conţinutul acestuia, prin prezenta cerere formulată în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, organizaţiile semnatare din România şi diaspora vă solicită în mod ferm retragerea proiectului de lege şi reluarea dezbaterilor cu privire la căile de eficientizare a justiţiei.

Astfel, ca o condiţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană, justiţia română a fost reformată în anii 2004-2005. Atunci s-a consolidat din punct de vedere normativ independenţa justiţiei şi a avut loc separarea administrativă şi funcţională a Ministerului Justiţiei de Consiliul Superior al Magistraturii. Începând de atunci CSM a preluat gestionarea carierei magistraţilor, inclusiv a atribuţiilor de control asupra activităţii acestora şi asupra managementului instanţelor şi parchetelor şi tot în acea perioadă s-a înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie. Graţie acestor modificări esenţiale şi, astfel, magistraţii având securizată cariera în faţa influenţelor politicului, s-a ajuns la soluţionarea unor cauze cu persoane având poziţii importante în România, ieşind astfel la iveală corupţia sistemică din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice.

Ulterior, încrederea cetăţenilor români în justiţie a crescut în mod constant în ultimii 10 ani. În scurt timp, România a devenit model regional şi european de luptă împotriva corupţiei la nivelul instituţiilor judiciare. De altfel, rezultatele pozitive ale acesteia au fost subliniate în rapoartele întocmite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, mai ales în ultimii trei ani. Drept urmare, suntem conştienţi că în prezent nu este nevoie de o nouă reformare, ci de o îmbunătăţire a organizării justiţiei în vederea eficientizării sale. Aceste ajustări trebuie însă discutate în mod real cu magistraţii şi societatea civilă. Reamintim că – în final – societatea românească în ansamblu este beneficiara actului de justiţie.

Faţă de proiectul postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, organizaţiile semnatare nu pot fi de acord cu prevederi care să permită controlul magistraţilor de către organisme aflate în subordinea politicului, care să întărească poziţia ministrului în decizia politică cu privire la cariera magistraţilor procurori de la vârful Ministerului Public, a DNA şi a DIICOT, care să ducă la crearea unor structuri distincte pentru urmărirea penală doar a magistraţilor sau care să înlăture şansele ca tinerii sub 30 ani să fie promovaţi în sistemul judiciar. România are nevoie de stabilitate instituţională a sistemului juridic. Or, noi credem că modificările propuse exprimă de fapt intenţiile reale ale Ministerului Justiţiei de recreare a unor pârghii de control asupra justiţiei şi că ele, de fapt, vulnerabilizează întregul proiect.

În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ acest proiect de lege şi aproape 4000 de magistraţi, nominal, au cerut retragerea proiectului, credem că se impune ca opinia specialiştilor să fie ascultată, precum şi organizarea unor dezbateri autentice cu privire la aspectele ce trebuie promovate.

Mai mult, faţă de interesul sporit manifestat de societatea civilă în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar, credem că prealabil oricărei modificări structurale este nevoie de discuţii ample în special cu organizaţiile ce au drept obiectiv reforma justiţiei şi drepturile omului. Orice modificări se intenţionează, ele trebuie să ducă la o consolidare a independenţei justiţiei şi la continuarea luptei împotriva corupţiei pe coordonatele reformei începute în 2004-2005.

Asociaţiile şi grupurile civice semnatare:

1. Aradul Civic, membră a reţelei civice Contract România
2. Asociaţia ACCEPT
3. Activ Civic
4. Ariergarda Timişoara
5. ARAS – filiala Timişoara
6. Asociaţia pentru Dezvoltare GHEPart, Curtea de Argeş
7. Asociaţia BAFI ("Bucuria de a fi"), Rădăuţi
8. Asociaţia ARAS
9. Asociaţia Culturală Diogene
10. Asociatia Civică şi Umanitară Mâna Ajutătoare
11. Asociaţia PRODEMOCRAŢIA
12. Asociaţia SPICC
13. Asociaţia Studenţilor la Drept, Iaşi
14. Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării
15. Asociaţia Ţine de noi
16. Canada Save Roşia
17. CENTRAS - Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale
18. Centrul de Actiune pentru Egalitate si Drepturile Omului (ACTEDO)
19. Centrul Român pentru Politici Europene
20. CIVICA Iaşi, membră a reţelei civice Contract România
21. Comunitatea Declic
22. Consiliul Tineretului din România
23. Corupţia ucide
24. #Cuzavreadreptate Iasi
25. Dăruieşte Viaţa
26. ELSA Timişoara
27. Evoluţie în Instituţie, membră a reţelei civice Contract România
28. Freedom House
29. Frontline Club Bucharest
30. Funky Citizens
31. Geeks 4 Democracy
32. Grupul pentru Dialog Social
33. Grupul Ştafeta Steagului Uniunii Europene
34. Iniţiativa Craiova, membră a reţelei civice Contract România
35. Iniţiativa România, membră a reţelei civice Contract România
36. Iniţiativa Timişoara, membră a reţelei civice Contract România
37. LiderJust
38. Liga Studenţilor IAŞI
39. Mureşul Civic
40. Oradea Civică, membră a reţelei civice Contract România
41. Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara
42. Institutul pentru Politici Publice, membră a reţelei civice Contract România
43. Platforma România 100
44. Pieces of Heaven
45. Protestari PRODEMOCRAŢIE Londra
46. Rădăuţiul civic
47. #REZISTENŢA, Bucureşti
48. #Rezist Birmingham WMW
49. #Rezist Bruxelles
50. #Rezist Lyon
51. #Rezist Milano, membră a reţelei civice Contract România
52. #Rezist Munchen
53. #Rezist Paris
54. #Rezist Torino
55. #Resist Toronto
56. #Rezist Zurich
57. Romania As We Want It, Milano
58. RomBel, Comunitatea Românilor din Belgia
59. Societatea Europeană pentru Justiţie
60. Societatea Timişoara
61. SPICC
62. Trei Compas
63. Umbrela Anticorupţie Cluj
64. Valea Jiului Society, membră a reţelei civice Contract România
65. Voci pentru Democraţie şi Justiţie (VeDemJust), membră a reţelei civice Contract România
66. Go 4 Education