Legea privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, respinsă de Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament, spre reexaminare, Legea privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare pe motiv că respectiva iniţiativă se îndepărtează de la politica de pensionare promovată de statul român, reiese dintr-un comunicat remis vineri de Administraţia Prezidenţială.

"Prin legea transmisă la promulgare se completează Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, în sensul că după art. 35 se introduce un nou articol, art. 35¹, prin care vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare este stabilită la 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Considerăm însă, că soluţia legislativă se îndepărtează de la politica de pensionare promovată de statul român atât prin norma generală (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), cât şi prin norme speciale stabilite prin alte acte normative pentru diferite alte categorii profesionale. Acest aspect conduce, implicit, la necorelarea cu un ansamblu de acte normative care urmăresc, în fapt, punerea în aplicare a aceleiaşi politici publice, motiv pentru care se impune reexaminarea legii de către Parlament", se precizează în comunicatul citat.

Astfel, Iohannis a arătat că deşi vârsta de pensionare este stabilită la 65 de ani indiferent de sex şi pentru alte categorii profesionale, acestea au posibilitatea de a se pensiona mai înainte de împlinirea acestei vârste, la cerere, în condiţiile prevăzute de Legea privind sistemul unitar de pensii publice.

"Cu titlu de exemplu, precizăm că dispoziţiile art. 391, art. 492 şi art. 575 din Legea nr. 5/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, deşi prevăd că vârsta de pensionare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti este de 65 de ani indiferent de sex, posibilitatea ca aceştia să se poată pensiona în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu este înlăturată, ci, dimpotrivă, prevăzută în mod expres. De altfel, potrivit art. 284 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, ca regulă generală, personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii, chiar dacă personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, în anumite condiţii, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere", a punctat preşedintele.

Totodată, anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are în vedere vârstele standard de pensionare şi stagiile de cotizare pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

"Astfel, se poate observa că, deşi gândite ca excepţii de la regula generală stabilită de Legea nr. 263/2010 pentru anumite categorii profesionale, toate aceste situaţii prevăd în mod expres posibilitatea recurgerii la regula eşalonării atât a vârstei standard de pensionare cât şi a stagiilor de cotizare, intenţia fiind aceea a stabilirii unui regim juridic mai favorabil", a transmis şeful statului.

În concluzie, în condiţiile în care legea transmisă la promulgare nu prevede pentru personalul de cercetare-dezvoltare posibilitatea de a se pensiona mai înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, la cerere, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Iohannis a subliniat că nu se poate susţine că soluţia legislativă este de natură să le confere acestora un regim mai favorabil, ci dimpotrivă.

"Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare", a concluzionat şeful statului.