Legea Mario. Avocatul Poporului se opune ca minorii să răspundă penal de la 12 ani pentru omor

Avocatul Poporului şi-a exprimat, printr-o scrisoare oficială adresată ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, opoziţia fermă faţă de propunerile legislative care urmăresc reducerea vârstei răspunderii penale pentru minori. Problema reducerii vârstei răspunderii penale s-a pus după ce Mario, un adolescent de 15 ani, a fost omorât de doi "prieteni" în vârstă de 13 şi 15 ani.

Instituţia avertizează că o astfel de modificare ar încălca principiile privind protecţia copilului şi standardele internaţionale în domeniu.

În documentul transmis la solicitarea Ministerului Justiţiei, Avocatul Poporului subliniază că răspunsul la delincvenţa juvenilă trebuie să pună accent pe prevenţie, educaţie şi reintegrare socială, nu pe înăsprirea sancţiunilor penale. Instituţia solicită reanalizarea proiectelor aflate în dezbatere, scrie Ziare.com.

Poziţia vine în contextul unui proiect de lege iniţiat de deputatul neafiliat Alexandru-Ştefan Băişanu, care prevede că minorii cu vârste între 12 şi 14 ani ar putea răspunde penal pentru omor, dacă se dovedeşte că au acţionat cu discernământ. În prezent, legislaţia română stabileşte că minorii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptei.

Pentru cei cu vârste între 14 şi 16 ani, răspunderea penală intervine doar dacă se demonstrează existenţa discernământului — adică dacă minorul a înţeles natura şi consecinţele faptelor sale. După împlinirea vârstei de 16 ani, minorii răspund penal potrivit regulilor generale, însă beneficiază de un regim juridic special.

Iniţiatorul proiectului argumentează că, în cazul unor infracţiuni extrem de grave, precum omorul, statul ar trebui să poată interveni penal chiar şi atunci când autorul are sub 14 ani, susţinând că actuala legislaţie nu permite tragerea la răspundere penală a unui copil de 12 sau 13 ani, indiferent de gravitatea faptei.

În schimb, Avocatul Poporului consideră că o asemenea modificare nu este justificată şi ar putea produce efecte negative pe termen lung. Instituţia arată că, la 12 sau 13 ani, dezvoltarea psihică şi emoţională a copilului nu este completă, iar capacitatea de a înţelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul şi implicaţiile legale ale acesteia este insuficient maturizată. De aceea, cadrul legal actual porneşte de la prezumţia lipsei discernământului penal pentru copiii sub 14 ani.

Totodată, instituţia apreciază că reacţia statului în astfel de situaţii ar trebui să fie una orientată spre protecţie şi intervenţie socială — prin consiliere psihologică, sprijin familial, supraveghere şi măsuri educative — şi nu prin aducerea copilului în faţa instanţei penale.