"Nu se mai poate aşa! Chiar nu înţelegem?!" - România, blocată în 1968. De ce fug marile partide de reorganizare administrativă
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a pledat din nou, la postul B1 TV, pentru o reformă administrativă semnificativă în România, argumentând că actualul sistem învechit – cu prea multe primării, judeţe şi comune – este ineficient, costisitor şi menţinut artificial din motive politice de cele două mari partide PSD şi PNL.
Redăm mai jos intervenţia.
Mihai Daraban: Problema este că a devenit imperios necesară ceea ce spunem noi de, nu ştiu, am şi uitat, cred că sunt opt ani deja, reorganizarea administrativă a României. Că nu se mai poate aşa. Ce, Dumnezeu, nu înţelegem? Nu vedem cu ochiul liber? Nu se mai poate. Polonezii astăzi bat la uşile grupului G20 ca şi clasament în PIB pentru că au făcut acea reorganizare. Cu asta au început, de fapt, cu reorganizarea administrativă, dar...
Jurnalistă: Care e explicaţia dumneavoastră? De ce nu se întâmplă asta? De ce sunt atât de importanţi primarii?
Mihai Daraban: Nu ştiu, e o problemă la partidele acestea, în mod special la cele două mari, după cum le cotăm noi, PSD şi PNL, care au această reţea în teritoriu de primari, de preşedinţi de consilii judeţene, care, văzându-i de atâtea ori pe la congrese, au un număr mare de primari, care nu au cum să fie de acord cu plecatul acasă, mulţi dintre ei.
Că ştiţi bine noi ce am zis: să nu mai fie comună sub 5.000, oraş sub 10.000. Nu cred că am cerut ceva spectaculos, da? Să fie cât mai puţine judeţe, nu ştiu, noi am zis 15, pot fi 10, pot fi 8, pot fi... În orice caz, nu se mai poate în dimensiunea şi în forma decisă în 1968.
Jurnalistă: Este motivul pentru care datoria publică, aşa cum spuneam, a depăşit 60% din PIB. Există legi în România, există legea răspunderii ministeriale, potrivit cărora, atunci când ajungem la un astfel de procent uriaş din PIB, îngheaţă pensiile, îngheaţă salariile...
Mihai Daraban: Da, vedeţi, de exemplu, comparând cu criza pe care am avut-o în 2010, atunci au fost nişte tăieri, 25%, parcă exclusiv în sectorul bugetar, dar concomitent cu această măsură, România a luat pedala de pe ce înseamnă împrumuturi. Adică a luat această măsură dură, dar în acelaşi timp s-a împrumutat mai puţin. Adică nu a mers concomitent: mergem înainte, că acum suntem într-un cerc vicios din acestea, în care nu mai putem ieşi. Ca să funcţionăm în continuare, ne împrumutăm.
Jurnalistă: Practic, sentimentul nostru e că degeaba schimbăm guvernul şi prim-ministrul, dacă premierul, oricum s-ar numi el, împrumută la fel de mulţi bani precum predecesorul lui.
Mihai Daraban: Eu vă spun, trebuie luate aceste măsuri. Ştiţi, înainte, şi aţi văzut şi discuţiile legate de ratingul de ţară, discuţiile legate de finanţarea internaţională. Noi trebuie să punem ceva pe masă. Noi trebuie să punem ceva pe masă. Un alt normativ promulgat, în care să arătăm că nu neapărat mâine, dar poate cu începere din 2028, am luat nişte măsuri dure, astfel încât să scadă aceste cheltuieli ale statului cu minimum două treimi, minimum două treimi.
Pentru că aici eu nu dau vina doar pe primari. Gândiţi-vă că sunt şefi de ITM-uri, sunt şefi de OPC-uri, sunt şefi de finanţe locale, gândiţi-vă că sunt inspectori-şefi de jandarmi, inspectori-şefi de poliţie. Sunt mai multe reacţii din anticorpi, să spunem, în teritoriu, care blochează această idee de reorganizare administrativă a ţării.
Aici cred că este marea problemă. Bun, primii sunt primarii, dar ei au şi sprijin de la alte organisme ale statului ca acest lucru să nu se facă. Dar cred că trebuie, nu ştiu cum să o spunem noi, că e unica soluţie.
Repet, ce să mai facem în economie? V-am spus, s-a înregistrat o creştere de cifră de afaceri, s-a înregistrat o creştere sensibilă a profitului la cei care au depus bilanţul. Profitul este puţin peste 10% din cifra de afaceri, ceea ce este perfect sănătos. Nu ai ce să faci mai mult din punct de vedere economic.
