Legea care-i apără pe plagiatori trece cu bine de Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor a respins luni cererea de reexaminare a controversatului proiect de lege care modifică Legea Educaţiei pasând în curtea şcolilor doctorale, respectiv a universităţilor acreditate să organizeze studii de doctorat, responsabilitatea de a soluţiona sesizările de plagiat. Cu alte cuvinte, "legea spărgătorului de bănci, pus paznic la seif", după cum remarca jurnalista Emilia Şercan - o autoritate în materie de doctorate plagiate.

Fiind vorba de o lege organică, cererea de reexaminare a preşedintelui - care a fost susţinută inclusiv de Ministerul Educaţiei - trebuia să întrunească 178 de voturi "pentru" în Camera Deputaţilor, însă a obţinut doar 124, în timp ce alţi 59 de parlamentari au votat "împotrivă".

Cererea lui Iohannis va merge acum la Comisia de Învăţământ a Senatului, prezidată de Ecaterina Andronescu, după care va fi supusă votului final în plenul Camerei Superioare a Parlamentului.

Amintim că, în luna mai, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea respectivă, operă a fostului ministru al Educaţiei Adrian Curaj, dar care a beneficiat de modificări substanţiale în drumul său prin Parlament, şi a trimis-o înapoi spre reexaminare.

"Doctorate şi plagiate. Rimează, dar nu fac casă bună şi a ajuns la promulgare o lege care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Nu voi promulga această lege, ci o voi retrimite Parlamentului, fiindcă această lege, prin modificările pe care le aduce, nu stabileşte acel cadru legal care să stimuleze cu adevărat performanţa şi care să încurajeze excelenţa în şcolile doctorale.

Legea nu este de natură să garanteze respectarea normelor de integritate şi nici nu clarifică regimul juridic cu privire la prevenirea şi sancţionarea eventualelor abateri de la aceste norme de integritate. În primul rând vorbim aici, evident, de plagiat. Este vital să redăm încrederea publicului în şcolile doctorale. Performanţa trebuie să primeze, meritul trebuie să fie recunoscut, iar abaterile trebuie sancţionate", a declarat, pe 19 mai, preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele a explicat atunci că este nevoie să se pună capăt fenomenului de plagiat iar pentru acest lucru este necesară o legislaţie care stimulează performanţa, care asigură transparenţa, transparenţa procesului în acest caz de acordare a doctoratului, legislaţie care să clarifice foarte clar şi cum se retrage, în situaţia în care se dovedeşte că lucrarea este copiată sau plagiată.

"Aceste chestiuni, după părerea mea, nu sunt bine lămurite şi o să solicit Parlamentului o reluarea a discuţiilor pe această temă", a concluzionat Iohannis.

Cererea de reexaminare a proiectului de lege a ajuns ulterior în Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor care, deşi a dat raport de admitere, nu a ţinut cont de recomandările preşedintelui. A fost adoptat un singur amendament care modifică pe fond proiectul - lucrările de doctorat suspectate de plagiat vor trebui analizate după legislaţia de la momentul susţinerii tezei.

"Ce înseamnă lucrul asta: că CNATDCU, care le-a dat verdicte de plagiat lui Ponta şi Oprea, va fi eliminat din procedura de verificare, iar universităţile vor fi cele responsabile să analizeze acuzaţiile de plagiat. Cum am mai spus, pui spărgătorul de bănci paznic la seif. Ce exemplu mai bun ne trebuie decât ruşinoasele rapoarte date de cei de la Universitatea Naţională de Apărare (UNAp), Academia de Informaţii a SRI şi Academia de Poliţie în cazul lui "Apud" Tobă şi Costel Pandele? Dacă nu au avut jenă lucrând pentru CNATDCU, vă daţi seama ce prăpăd vor face când vor evalua plagiatele "intern"? (...)

Mizeria inimaginabilă de Ordonanţă de Urgenţă a fost promovată, să nu uităm, de academicianul în ştiinţele securităţii naţionale, Adrian Curaj, iar după ce a ajuns pe mâna domnilor şi domniţelor din Parlament, s-a produs măcelul. Traseul raportului adoptat va fi următorul: plenul Camerei Deputaţilor, apoi Comisia de Învăţământ din Senat, în care este Cati Andronescu şi pupilul ei Mihnea Costoiu, iar apoi plenul Senatului, ca for decizional. Cel mai mare, mai compact şi mai unit grup infracţional organizat din România s-a întors pe baricade", a explicat recent Emilia Şercan.