Lagarde spune că îşi va menţine candidatura la FMI, chiar dacă va fi anchetată pentru abuz de putere

Ministrul francez de finanţe Christine Lagarde, care s-a înscris oficial miercuri în cursa pentru conducerea FMI, a dat asigurări că îşi va menţine candidatura chiar dacă va fi lansată o anchetă privind scandalul de abuz de putere în care este implicată şi a precizat că are "conştiinţa curată".

"Chiar dacă ancheta va merge mai departe, îmi voi menţine candidatura, pentru că am acţionat întotdeauna respectând statul şi legea", a declarat ea miercuri.

Judecătorii francezi urmează să decidă în 10 iunie dacă vor lansa o anchetă privind rolul lui Lagarde într-un acord de mediere între omul de afaceri Bernard Tapie, un prieten al preşedintelui Nicolas Sarkozy, şi o bancă de stat.

Ministrul francez s-a ridicat încă de la început drept unul dintre favoriţii pentru a-i urma lui Dominique-Strauss, care a demisionat săptămâna trecută, după ce a fost acuzat de agresiune sexuală şi tentativă de viol.

"Dacă voi fi aleasă, voi oferi FMI toată experienţa mea ca avocat, director de companie, ministru şi femeie", a spus Lagarde în conferinţa de presă organizată la Paris.

Ea a subliniat miercuri că nu îşi părăseşte postul în Guvernul francez, ci doar anunţă că va candida la conducerea FMI. "Există şi alţi candidaţi şi sunt nerăbdătoare să aibă loc o dezbatere foarte bună între noi", a spus ea.

Lagarde i-a adus şi un omagiu lui Dominique Strauss-Kahn. "FMI a înfruntat provocările crizei (financiare - n.r.) datorită acţiunilor directorului general Dominique Strauss-Kahn şi echipei sale", a afirmat ea.

În cazul în care va fi confirmată în funcţie, Christine Lagarde va fi prima femeie care va conduce FMI în cei 67 de ani de la înfiinţare.

Cei 24 de membri ai Consiliului de Administraţie al Fondului intenţionează să desemneze noul şef până la sfârşitul lunii iunie.

Lagarde se bucură de susţinerea multor lideri europeni, în special a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi a premierului Francois Fillon, dar economiile emergente consideră depăşită tradiţia ca un european să conducă Fondul.

Toţi cei 10 directori FMI de după 1944 au fost europeni.

Într-o declaraţie dată publicităţii marţi, economiile emergente - Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud - şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu procesul de selecţie a noului director al Fondului Monetar Internaţional, subliniind că alegerea în funcţie de naţionalitate subminează legitimitatea instituţiei.

Corespondentul BBC la Washington afirmă că această declaraţie reprezintă o provocare directă faţă de Europa, iar dacă ţările BRIC se pot uni în spatele unuia dintre candidaţi, Consiliul de Administraţie al FMI, format din 24 de reprezentanţi, va avea de luat o decizie dificilă şi delicată din punct de vedere diplomatic.

Economiile emergente exercită de ani de zile presiuni pentru a avea o voce mai importantă şi un drept de vot mai mare în FMI.