Ladislau Ritli: Nu a fost o criză de morfină, ci au fost disfuncţionalităţi

Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că nu a fost vorba despre o criză de un anumit tip de morfină, ci de disfuncţionalităţi.

El a menţionat că pacienţii au şi alte alternative pentru acest tip de medicament în forme injectabile sau care sunt în stoc la Ministerul Sănătăţii, precum şi alternative în afara opioidelor.

Ritli a recunoscut că astfel de incidente pot apărea, în sensul că situaţiile nu depind întotdeauna de instituţie, ci şi de alţi factori, în cazul de faţă firma producătoare. În opinia ministrului, aceasta ar fi trebuie să anunţe MS cu două luni înainte de intenţia de restrângere a activităţii.

Ministrul a spus că sunt aproximativ 30 - 40 de medicamente care sunt necesare, dar nu sunt aduse în ţară de către producători, fie pentru că sunt foarte ieftine, fie pentru că sunt necesare în volum mic şi nu răspund intereselor comerciale.

Pentru aceste cazuri, cu ajutorul UNIFARM, ministerul are posibilitatea să realizeze comenzi speciale. Ladislau Ritli a făcut referire la faptul că, probabil, vor trebuie nişte mecanisme mai bune de achiziţionare pentru acest tip de medicamente.

Oficialul a mai spus că în prezent are loc completarea stocului de rezervă al MS pentru situaţii de urgenţă.

Ministrul a subliniat că trebuie să se facă o prescripţie ştiinţifică a medicamentelor. În ceea ce priveşte citostaticele, acestea sunt asigurate gratuit prin programul MS în colaborare cu CNAS, suma alocată pentru ele fiind de 836 milioane de lei.

Anual, se înregistrează între 80.000 - 90.000 de bolnavi noi de cancer. Din păcate nu există un registru naţional, a arătat Ladislau Ritli, adăugând că CNAS are un sistem în construcţie pentru acest lucru.

Ministrul s-a referit şi la întâlnirea pe care a avut-o cu producătorii de medicamente generice, unde aceştia din urmă şi-au exprimat nemulţumirea faţă de taxa clawback şi faţă de termenele de decontare foarte lungi.

El a precizat că taxa a fost introdusă anul trecut şi că măsura a fost susţinută de guvern, fiind necesară pentru un control în sistem, la recomandarea Fondului Monetar Internaţional.

În legătură cu nemulţumirea producătorilor privitoare la preţurile pe care le practică România la medicamente, Ritli a arătat că aceste preţuri mici pot să dezvolte exportul paralel, care poate fi extrem de dăunător.

El a mai spus că Ministerul şi Casa de Asigurări de Sănătate duc o politică de susţinere a medicamentelor generice, care sunt mai ieftine şi cu acelaşi efect terapeutic. Ritli şi-a arătat deschiderea pentru a se introduce cât mai multe medicamente generice.

Ministrul Sănătăţii a mai afirmat că sunt o serie de companii care sunt unic producătoare pentru anumite medicamente necesare în diabet, HIV(SIDA, oncologie, boli cardiovasculare.

Preşedintele CNAS, dr. Lucian Duţă, a afirmat că principalul motiv pentru care unele companii ar dori să plece sau să retragă unele medicamente este taxa de clawback. Această taxă reprezintă principalul mijloc de control al statului la medicamente.

Potrivit lui Duţă, un mecanism de control ar fi introducerea plafonului la farmacii, dar cu efecte neplăcute pentru pacienţi. Preşedintele CNAS a precizat că pentru moment nu sunt informaţii şi nimeni nu a anunţat că ar avea intenţia să se retragă de pe piaţă.

Preşedintele CNAS a explicat că toţi pacienţii bolnavi de cancer au dreptul la tratamente gratuite, iar faptul că plătesc uneori are două explicaţii - lipsa unor medicamente ieftine care nu reprezintă atracţie din punct de vedere al profitului şi în această situaţie se are în vedere achiziţionarea lor prin UNIFARM, iar al doilea element este legat de prescripţie, pacienţii nu sunt informaţi că pot folosi medicamente generice care are aceleaşi efecte bune, a explicat preşedintele CNAS.

Dacă medicamentele generice nu sunt în farmacii, atunci se analizează constat piaţa şi cei care nu-şi respectă obligaţiile vor fi scoşi de pe lista de medicamente compensate.