La Bruxelles se ţine conferinţa pentru viitorul statului Mali

"Împreună pentru a reînnoi Mali" este tema conferinţei internaţionale a donatorilor, la care participă 80 de ţări şi zece şefi de stat, care se deschide astăzi, la Bruxelles, cu scopul de a colecta aproape două miliarde de euro pentru reconstrucţia politică şi materială a ţării din Sahel. Fosta colonie franceză a fost foarte slăbită şi distrusă în ultimii doi ani de conflictele din regiunile nordice, scena de rebeliune a etnicităţii islamice Tuareg care a fost înfrântă de o intervenţie militară internaţională, informează miercuri agenţia MISNA.

În capitala belgiană, preşedintele de tranziţie Dioncounda Traoré şi guvernul său vor depune un plan de dezvoltare care urmează să fie pus în aplicare în următorii doi ani, cu un cost estimat de 3,9 miliarde de euro. Uniunea Europeană şi Banca Mondială s-au angajat să deblocheze 520 milioane de euro, iar Franţa, în prima linie a crizei Mali, ar trebui să pună la dispoziţie 280 de milioane.

Prima problemă pe ordinea de zi este de reconstrucţia reţelei de energie electrică, alimentare cu apă şi a altor infrastructuri de o importanţă primară în cele trei capitale nordice Gao, Kidal şi Timbuktu, ocupate de rebeli timp de mai mult de un an. Dar executivul intenţionează să reabiliteze administraţia publică, în partea de nord - o regiune deşertă care adesea este uitată de către instituţii - şi să investească în sănătate şi educaţie.

La sosirea sa la Bruxelles, Traoré, a asigurat partenerii internaţionali ca "vor face totul pentru a asigura că alegerile vor avea loc pe 28 iulie" şi a reiterat faptul că "nici lu, nici vreun membru al guvernului de tranziţie nu vor candida". Pentru preşedintele de tranziţie, votul este "o provocare pe care trebuie să o câştigăm, pentru că suntem convinşi că problemele reale ale Mali pot fi rezolvate doar de către un guvern ales şi legitim".

Costul estimat al organizării alegerilor prezidenţiale s-a ridicat la 80 de milioane de euro, iar un al doilea tur de scrutin este prevăzut la începutul lunii august.

În plus, donatorii şi-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la posibila deturnare de fonduri eliberate sau utilizarea lor incorectă, dar guvernul din Mali a promis să aprobe într-un timp scurt o lege de combatere a corupţiei, într-o ţară dominată de clientelism şi nepotism.

Criza a început în ianuarie 2012, cu o ofensivă armată a Tuareg - rebeliune separatistă a Mişcării Naţională de Eliberare din Azawat (MNLA), apoi preluată de către grupurile rebele islamiste legate de Al Qaeda din Maghrebul Islamic (AQMI), care a determinat fuga a 480.000 de persoane, dintre care 290.000 sunt fără un adăpost chiar pe teritoriul ţării. Cel puţin trei milioane de cetăţeni ai statului Mali trăiesc în condiţii de insecuritate alimentară datorită secetei din 2012 care a distrus o parte din recoltă.

După lovitura de stat militară care l-a înlăturat de la putere pe fostul preşedinte Amadou Toumani Toure pe 22 martie 2012, comunitatea africană şi internaţională a suspendat cooperarea cu Bamako, provocând un colaps de 30% din veniturile la buget. Potrivit Fondului Monetar Internaţional, în 2012, Mali a intrat într-o perioadă de recesiune economică.

În luna ianuarie a acestui an, o primă conferinţă a donatorilor a avut loc la Addis Abeba unde au fost colectate 455 de milioane de dolari pentru a finanţa desfăşurarea de trupe africane, ca parte a sprijinului Misiunii Internaţionale de Mali (Misma). În luna iulie, ar trebui să fie înlocuite cu o misiune de menţinere a păcii sub egida ONU.