Kovesi, victorie în faţa lui Tudorel Toader: CSM a respins cererea de revocare

UPDATE. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ solicitării privind revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în urma unei şedinţe cu scântei.

S-au înregistrat şase voturi împotriva cererii de revocare şi unul pentru, care i-a aparţinut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Avizul CSM este consultativ, decizia finală îi aparţine preşedintelui Klaus Iohannis.

* * *

UPDATE. Şedinţa CSM a luat sfârşit după mai bine de două ore şi jumătate de dezbateri cu scântei. De-a lungul acestora, Toader a acuzat-o pe Kovesi inclusiv de faptul că n-a spus lumii că recuperarea prejudiciilor - atribuţie a ANAF - nu decurge operativ şi eficient iar membrilor secţiei pentru procurori le-a spus că ştie de dinainte rezultatul deliberărilor, ba chiar şi cum se va vota. Chiar şi la o întrebare a unui procuror, Toader a susţinut că-i ştie conţinutul înainte ca magistratul să o articuleze până la capăt.

La rândul său, Kovesi a abordat toate acuzaţiile ce i se aduc, susţinând că acestea nu sunt fundamentate, acuzându-l pe Toader că a fost subiectiv, că s-a bazat pe varianta neaprobată a unui raport al Inspecţiei Judiciare, că a ignorat expertize fundamentate ştiinţific preferând să ia de bune afirmaţiile unor inculpaţi etc.

Procurorii au rămas în deliberare.

Pentru a urmări şedinţa cu scântei a CSM, urmăriţi materialul video de mai sus.

* * *

UPDATE. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a luat cuvântul după discursul şefei DNA.

"Eu nu o să pot să repet funcţia dvs de câte ori aţi repetat dvs funcţia mea. Discursul dvs. poate fi seducător şi convingător dacă îl faceţi în faţa celor care nu se pricep. Eu nu o să dau acum replică la replică pentru că nu e timp şi nici cazul. Categoric nu mă convingeţi. Vă dau doar câteva exemple. Aţi vorbit de măreţele realizări în problema măsurilor recuperatorii şi asiguratorii. Dar nu ne-aţi spus că de multe ori pe hârtie se iau măsuri asiguratorii, dar până la capătul procesului, mai găseşti bunul sau nu, îl mai vinzi su nu la preţul indipsonibilizat, dvs. ştiţi dificultatea procedurilor de la ANAF. Sigur că e greu de explicat cuiva statistica raportului între trimişi în judecată şi achitaţi stând în faţa unei hotărâri a CSM-ului. Spuneţi câţi au fost trimişi în judecată în 2017, câţi achitaţi... Ştiu, aşa spune hotărârea CSM-ului, dar ăia trimişi în judecată în 2017 nu ajung să fie condamnaţi în 2017. (...)

Cred că adevărul va ieşi la suprafaţă, că societatea are nevoie să ştie adevărul. Neprezentarea la comisie - aţi denaturat un pic. Spuneţi că aţi răspuns, dar CCR spune că nu aţi răspuns complet la toate întrebările de natură să se lămurească problema pe care comisia o avea de dezlegat. N-aţi anticipat Belina? N-aţi ştiut dvs. că nu puteţi ancheta oportunitate, circumstanţe etc. Dar prin decizia 68 vi s-a spus că procurorul nu poate ancheta împrejurările, oportunitatea, legalitatea. (...) Ce am spus eu, ce aţi spus dvs. sigur nu vă judecă doar secţia de procurori ci şi românii, societatea în general şi sunt convins că adevărul va ieşi la suprafaţă! Pe mine nu m-a convins nimic din argumentele dvs! (...) Sunt convins că dezbaterea va continua şi trebuie să continue pentru a vedea analiza exactă a activităţii manageriale", a afirmat Toader.

De asemnea, la finalul dezbaterilor, ministrul Justiţiei a lăsat să se înţeleagă că CCR ar putea fi sesizată pe tema unui posibil conflict instituţional, dacă preşedintle Ioannis nu o va revoca pe Kovesi.

"Indiferent ce va decide CSM, indiferent ce va decide preşedintele, indiferent de ce va decide CCR dacă va fi sesizat conflict, sunt convins că dezbaterea va continua şi trebuie să continue pentru a avea radiografia exactă a activităţii manageriale (a DNA)", a declarat Toader.

* * *

UPDATE. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi-a prezentat apărarea în faţa plenului CSM.

"Aş vrea să spun că de la preluarea mandatului de procuror şef, DNA a înregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei. Unele dintre acuzaţii sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic. Pentru unele dintre afirmaţii care sunt deosebit de grave nu există niciun fel de probă. Având în vedere că la propunerea pe care domnul ministru a înaintat-o a motivat, printre altele, că se bazează şi pe raportul de control al Inspecţiei Judiciare, acel control a vizat activitatea managerială a procurorului şef DNA pe perioada 2016, semestrul 1/ 2017. Chiar dacă în materialul său dl ministru a precizat că perioada de evaluare este februarie 2017-2018. Eu am depus şi un material vizând perioada de management 2016, semestrul 1 din 2017. Dl ministru a avut acces la acest material dar nu am văzut nimic din el în raportul prezentat de dl ministru", a afirmat Kovesi.

Şefa DNA s-a referit la acuzaţia de încălcare sistematică a Constituţiei.

"La o simplă accesare a CCR, la rubrica admiteri, sunt peste 50 de admiteri/an. În astfel de situaţii nu a existat niciodată o cerere de sancţionare sau schimbare din funcţie a persoanelor care conduc acele instituţii. Aşa cum se prezintă şi în raportul transmis, s-au constatat astfel 13 conflicte de constituţionale. Acest lucru ne dovedeşte doar lipsa de predictibilitate a legislaţiei. Dacă astfel de situaţii nu ar exista, nici CCR nu ar avea de ce să existe. Pentru asta e înfiinţat CCR, să constate astfel de conflicte", a explicat Kovesi.

"Decizia 611 CCR. Motivul pentru care mi se cere revocarea este că nu am dat curs invitaţiilor de a mă prezenta în faţa comsiei parlamentare şi urmare a refuzurilor mele, CCR a constatat un conflict de natură constituţională. Am răspuns în scris la toate solicitările comsiei. Nu m-am prezenat şi am răspuns în scris că nu am date sau informaţii care să facă obiectul anchetei", a continuat Kovesi.

Şefa DNA a făcut referire şi la Decizia 757 din 2017 a CCR.

"Se cere revocarea pe motiv că DNA nu are competenţa anchetării oportunităţii adoptării unor acte legislative. Există o decizie CCR care constată că nu există conflict de natură constituţională. Cu privire la declaraţiile pe care ministrul Justiţiei le-a făcut cu privire la acest dosar, în data de 26 septembrie, am sesizat CSM sesizând că prin declaraţiile sale ministrul Justiţiei poate aduce atingere Justiţiei. CSM a hotărât că tocmai ministrul Justiţiei şi-a depăşit competenţa", a precizat Kovesi.

"Decizia nu a fost luată cu unanimitate de voturi", a replicat Tudorel Toader.

"Nici deciziile CCR în baza cărora dvs îmi cereţi revocarea nu au fost luate cu unanimitate", i-a replicat Kovesi.

Procurorul-şef al DNA a răspuns şi acuzaţiei privind lipsa sa de asumare a încălcării competenţelor, dovedită de retragerea unui comunicat: "dl ministru susţine că acel comunicat de presă a fost retras de pe site-ul instituţiei. Am făcut o captură, acest comunicat nu a fost retras niciodată, este în continuare pe site-ul instituţiei".

Un alt punct demontat de Kovesi este acuzaţia de refuz a cooperării loiale, demonstrată, în opinia lui Toader, de cele trei conflicte constatate de CCR.

Şefa DNA reaminteşte că un aviz al Comsiei de la Veneţia critică refuzul Guvernului de a colabora cu alte instituţii ale statului.

Şefa DNA neagă şi acuzaţia că ar fi obstrucţionat activitatea de control a IJ, aşa cum a susţinut ministrul Justiţiei.

"Motivele invocate în raportul lui Tudorel Toader se bazează pe forma raportului trimis de IJ în septembrie. Aş vrea să spun că acel raport nu a fost aprobat de CSM secţia de procurori în forma redactată, urmare a obiecţiunilor făcute chiar de către parte din membrii echipei de control şi de către DNA. Forma raportului a fost modificată. Astfel, dacă vrem să ne raportăm la acest control trebuie să ne raportăm la ceea ce au decis procurorii, nu la un act care nu are nicio valoare juridică. Am depus o notă de mână a unui inspector IJ care arată că fiecare dosar a fost verificat. Nu s-a comis niciun act de obstrucţionare a controlului. Această susţinere e de rea- credinţă. Comportament autoritat, discreţionar - e o apreciere subiectivă, nu ştiu ce criterii a avut domnul ministru când a făcut această afirmaţie", a precizat Kovesi.

Kovesi a răspuns şi acuzaţiilor de prioritizare a soluţionării dosarelor cu impact mediatic şi cele privind atitudinea sa nedemnă care a adus prejudicii României.

"Ministrul Justiţiei preia în motivare lucruri pe care le ştie din spaţiul public sau dintr-un document al IJ, document care consemnează declaraţii ale procurorilor de unde se poate constata că nu am folosit niciodată termenul "decapat", rezultă, de asemenea, că niciodată nu am prioritizat dosare după calitatea unor persoane, nu am combătut efectele negative ale CCR aşa cum s-a susţinut. Din expertize rezultă că înregistrările apărute în spaţiul public nu sunt originale şi prezintă caracteristici de editare. Pentru mine e inexplicabil cum ministrul Justiţiei elimină concluziile unei expertize dar reţine afirmaţii pe care nu le-am făcut.

Domnul ministru susţine că la evenimente publice am contestat decizii CCR. Niciodată la evenimente publice nu am contestat autoritatea CCR, nu am emis niciun fel de opinie pe tema deciziilor CCR. În schimb, în calitate de şef DNA , a trebuie să evaluez impactul pe care anumite decizii CCR îl va avea asupra activităţii noastre. De exemplu, decizia referitoare la eliminarea SRI din înregistrări. În raportul dlui ministru se face trimitere la o conferinţă din R. Moldova pe tema deciziei CCR vizând abuzul în serviciu, unde am prezentat date statistice şi tipologii. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele ei. Însuşi domnul ministru al Justiţiei a organizat o dezbatere pe tema pragului pentru abuz în serviciu. Şi noi, DNA, putem exprima opinii pe acest subiect", a afirmat Kovesi.

Potrivit şefei DNA, ministrul Justiţiei a susţinut în mod greşit că a fost contestată autoritatea Parlamentului pentru că în anumite interviuri a criticat modificările legislative dezbătute în Parlament.

"În toate interviurile am respectat codul deontologic. Nu am contestat niciodată autoriatatea Parlamentului, dar am precizat că obligaţia noastră e ca atunci când observăm vulnerabilităţi să le sesizăm. Ministrul Justiţiei a afirmat că am spus că modificările legislative ale codurilor penale sunt un pretext pentru a limita capacitatea procurorilor de a efectua investigaţii. Da, am afirmat asta şi am spus-o şi în comunicat şi cred în continuare asta şi îmi susţin acest punct de vedere şi acum. Însă nu există nicio dispoziţie legală care să interzică unui procuror să îşi exprime opinii pe tema unor propuneri legislative. Dacă ar fi aşa, ar trebui să modificăm toate revistele de drept, căci acolo magistraţii îşi exprimă opinii.

Ministrul Justiţiei mă mai acuză că am adresat critici vehemente cu privire la înfiinţarea unei secţii de investigare a magistraţilor şi că am făcut afirmaţii care au afectat imaginea României. Am avut o opinie, care a fost argumentată, CSM şi alte mii de judecători şi procurori au exprimat, de asemenea, o opinie critică la adresa înfiinţării acestor secţii. Faptul că CCR a stabilit că înfiinţarea acestei secţii e constituţională, asta nu înseamnă că ea e şi utilă şi necesară. Cu privire la acuzaţiile - de o gravitate fără precedent - prin care am afectat imaginea României, nu ştiu care sunt acelea şi nici care sunt criteriile. Faptul că dumnealui a trebuit să ofere explicaţii în Parlamentul European nu văd care e legătura între interviurile pe care le-am dat şi întrebările pe care i le-au pus parlamentarii europeni. S-a dovedit vreo legătură? Mii de magistati, CSM, marile parchete au criticat anumite propuneri legislative, e anormal să spui că în PE s-au pus întrebări sau că ambasadorii au luat poziţie pentru că procurorul-şef DNA a dat declaraţii", a susţinut Kovesi.

Procurorul-şef DNA aminteşte că i s-a reproşat afirmaţia "asistăm la un festival disperat al inculpaţilor".

"Da, e afirmaţia mea şi o susţin, însă în ceea ce priveşte faptul că am afectat imaginea României, rapoartele internaţionale, rapoarte făcute de experţii CE, raportul GRECO etc. evidenţiază DNA. Raportul anticorupţie al CE menţionează DNA printre primele 5 instituţii anticorupţie. Din toate rapoartele reiese că DNA a îmbunătăţit imaginea României. Mai sunt acuzată că aş fi făcut acuzaţii asupra unor propuneri legislative prin care am dispus altor instituţii conduita de urmat. Faptul că am criticat un proiect de lege făcut de Ministerul Justiţiei, că am trimis acest aviz procurorului general, nu cred că e un motiv de a mi se cere revocarea.

Independenţa procurorilor, în forma actuală a legii 303, la art 3, alin 1 se spune că procurorii se bucură de stabilitate şi sunt independenţi în condiţiile legii. Dacă ne uităm în proiectul privind legile Justiţiei, vedem că acest articol este redefinit şi garanţia de indepdenenţă este exclusă. Când am dat aceste interviuri la acest lucru m-am referit. Dacă România a înregistrat progrese în lupta anticorupţie este şi pentru că procurorii au fost independenţi", a subliniat Kovesi.

Şefa DNA arată că i se reproşează că a vrut condamnări cu orice preţ, însă susţine că nu înţelege cum a ajuns Tudorel Toader la concluzia asta.

"Numărul de achitări. În 2016, au fost 116 persoane achitate şi am decis să fac o statistică separată, pentru că 15 au fost achitate ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu de către CCR. În 2017, nu a crescut numărul achitărilor ci dimpotrivă, a scăzut. 96 de inculpaţi au fost achitaţi pe alte temeiuri decât decizia CCR. Din cei 92 inculpaţi, 32 au fost trimişi în judecată înainte de 2013", a menţionat Kovesi.

În acelaşi timp, şefa agenţiei anticorupţie s-a referit şi la costurile dosarelor şi alocările bugetare.

"E foarte greu să compari dosare făcute de structuri de parchet diferite, pe investigaţii diferite. Alocări bugetare - în materialul scris nu am găsit multe informaţii, dar sunt în măsură să vă răspund cu date concrete. Compararea bugetelor unor parchete diferite nu e oportună. Noi avem şi poliţişti plătiţi din bugetul DNA, alte structuri de parchet nu plătesc poliţişti. Peste 80% din bugetele structurilor de parchete vizează cheltuieli de personal", declară Kovesi, care prezintă în mod detaliat modul în care DNA şi-a prezentat bugetul şi arată că DNA a adus la buget mult mai mult decât a cheltuit.

"În 2016 am adus statului un profit de peste 200 de milioane de euro. La DNA nu s-a cheltuit mai mult decât s-a produs. Dimpotrivă. Am indisponibilizat, în ultimii ani, bunuri de 2 miliarde de euro", a explicat procurorul şef.

Şefa DNA s-a referit şi la acuzaţia de lipsă de implicare în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor.

Kovesi explică faptul că anul trecut a cerut revocarea a doi procurori. Mai mult, când au existat suspiciuni că procurorii au făcut infracţiuni, s-au deschis dosare.

"Se sugerează că toţi procurorii comit activităţii infracţionale, ceea ce nu e adevărat. În plus, abaterile disciplinare ale procurorilor sunt de competenţa Inspecţiei Judiciare nu ale DNA", a punctat Kovesi.

De asemenea, procurorul şef al DNA a negat şi acuzaţia de falsificare a unor probe: "Nu s-au falsificat probe în DNA".

"S-a reţinut în raportul lui Tudorel Toader că s-au falsificat înregistrări telefonice. Nu este adevărat! Modul de redactare a unor convorbiri sunt responsabilitatea procurorului de caz, nu a procurorului şef DNA", mai explică Laura Kovesi.

În ceea ce priveşte tergiversarea soluţionării cauzelor cu consecinţa prescrierii, cu referire la dosarul Microsoft, şefa DNA a precizat:
"Toate dosarele care sunt mai vechi de un an de la înregistrare sunt supuse unui dublu control, controlul intern prin care se verifică ritmicitatea. În situaţii în care am constatat că procurorii nu lucrează la dosare, am luat măsurile legale. Nu este treaba procurorului şef să calculeze termenul de prescripţie, ci a procurorului de caz. Inclusiv cu privire la acest caz, Microsoft, au fost efectuate mai multe controale în aceşti ani. Insuşi IJ a constatat că acest dosar nu a stat în nelucrare din cauze imputabile DNA. În acest dosar au fost trimise în judecată mai multe persoane printre care şi miniştri. Am pus sechestre de 62,5 miloane euro şi 60 milioane de dolari. Noi am fost sesizaţi la 9 ani de la semnarea contractului. S-a lucrat ritmic în dosar, s-au făcut 4 rechizitorii, s-au pus sechestre pentru prejudiciu. Sunt foarte dese situaţiile în care noi primim sesizări la 8-9 ani de la apariţia situaţiei. Nu e culpa procurorului din DNA că uneori faptele sunt prescrise chiar de când s-au sesizat. Avem fapte comise acum 10 ani care ne sunt sesizate acum. E culpa procurorului DNA că se prescriu cât el investighează?"

* * *

UPDATE. Procurorii din cadrul CSM i-au adresat o serie de întrebări ministrului Tudorel Toader.

Procuror: "Sunteţi de acord că magistraţii sunt obligaţi să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare şi sunteţi de acord că acest lucru ar trebui considerat infracţiune?"

Toader: "Nu m-aţi auzit niciodată spunând ce trebuie să facă magistraţii, am citat din decizia CCR."

Procurorul: "Magistraţii au facultate nu obligaţia de a se prezenta."

Toader: "Dacă recitiţi decizia CCR vă veţi reconsidera decizia."

Procuror: "Consideraţi că deciziile CCR nu pot fi supuse niciodată unor critici?"

Toader: "Apreciez ceea ce Codul Deontologic statuează. Prin critică nu poate fi denaturat adevărul."

Procuror: "Dacă o persoană cu funcţie de conducere generează 1, 2, 3 conflicte de natură constituţională iar în final la unul dintre ele nu i se dă dreptate, trebuie automat revocată din funcţie?"

Toader: "Nu a fost automat, în martie am spus că nu e mormentul, în iunie n-am zis nimic."

Procuror: "Dacă într-o procedură de revocare a unui act nomativ se sesizează indiciile unei fapte de natură penală, organele ar trebui să nu demareze o anchetă pentru a nu-i timora pe cei implicaţi în actul de elaboare?"

Toader: "Vă răspunde CCR."

Procuror: "Dacă nu mai sunt întrebări, ziceţi că ştiti şi verdictul şi întrebările, o invităm pe doamna procuror să îşi susţină raportul."

* * *

UPDATE. Procurorul general Augustin Lazăr a ţinut să-i pună două întrebări ministrului Justiţiei.

Lazăr, prima întrebare: "Poate ministrul Justiţiei să formuleze o cerere de revocare ignorând procedura prevăzută în regulamentul CSM, garantul independenţei magistratului, tocmai pentru a evita arbitrariul deciziei politice?"

Toader: "Ministrul Justiţiei exercită autoritate asupra procurorilor. Legea 303 stabileşte că Ministrul Justiţiei poate cere revocarea procurorului şef în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, comportamentul, neasumarea etc. Prin urmare, avem un cadru constituţional care îţi conferă autoritatea şi un cadru legal care îţi conferă competenţa. (...) Ministrul are competenţa în baza legii şi nu e ţinut de - ce aţi zis? - de regulament. Regulamentul poate să nu respecte prevederea din lege."

Lazăr: "În regulament a fost introdus articolul 21, indice 1, în care se stabileşte o procedură foarte amănunţită pentru a nu exista discuţii şi arbitrariu. Stabileşte pas cu pas cum se constată, procurorul poate să se apere, se dă o hotărâre care poate fi contestată, după care când devine definitivă se comunică ministrului".

Toader: "Nu bănuiesc că între o lege şi un regulament să aibă prioritate regulamentul".

Lazăr, a doua întrebare: "Dacă poate Executivul să nu aştepte finalizarea procedurilor care sunt în curs şi pot fi ignorate chiar de către ministru. Vine ministrul şi spune că nu reuşim să mergem în ritmul în care şi l-ar dori şi face el o evaluare."

Toader: "Întrebarea vine din aceleaşi regulament care nu poate să limiteze competenţele ministrului".

* * *

UPDATE. "Dincolo de ce veţi decide azi, rezultatul e previzibil pentru mine, am venit din respect faţă de Constituţie", a declarat ministrul Justiţiei.

"Vă dau şi rezultatul votului", spune Toader, "dar vă rog să nu îl cereţi".

* * *

UPDATE. "Condamnări cu orice preţ. Decapaţi dosarul ăla", citează Tudorel Toader din declaraţiile pe care se presupune că le-ar fi făcut Kovesi.

"Nu putem să ne dorim să ajungem cu orice preţ la cineva", a subliniat ministrul.

"Ce facem cu românii care au fost condamnaţi pe baza legii abzului în serviciu când conţinutul ei a fost declarat neconstituţional?", mai întreabă Toader.

Ministrul a vorbit şi despre dosarul Microsoft.

"Cauza Microsoft - sute de milioane de euro pierdute pentru că nu s-a rezolvat, indiferent ce veţi spune... Era unul din cazurile cu mare rezonanţă, cu nume grele, prejudiciu mare, să uiţi că este la un procuror şi nu şi-a făcut treaba? Nu te poţi băga să îi faci ancheta, dar să nu îi ceri să rezolve în termenul de prescripţie şi după aceea să se prescrie, mie mi se pare inadminsibil", a menţionat Tudorel Toader.

* * *

UPDATE. Referitor la acuzaţiile de afectare a imaginii ţării, Tudorel Toader încearcă să sugereze că, din cauza şefei DNA, România ar putea avea soarta Poloniei, nu a asaltului PSD asupra Justiţiei.

"Am fost la Parlamentul European, am încercat să arăt că nu avem nicio legătură cu situaţia Poloniei care contestă autoritatea Curtii Constituţionale şi deciziile Curţii Constituţionale. Din păcate, am reţinut în spaţiul (nostru) public că CCR e învinovăţită că prin deciziile pronunţate a pus în imposibilitate efectuarea unor decizii penale. "Procurorii nu mai pot ancheta din cauza deciziei Curţii"- doamna procuror şef poate să confirme că a discutat pe larg acest subiect. Eu cred că această autoritate a autorităţii Curţii şi a deciziilor Curţii este contrar Constituţiei şi categoric nu face bine statului din România. Toată lumea vrea să ne apropie, ca situaţie juridică, datorită atacurilor curţii, de starea în care se află Polonia, iar noi avem obligaţia să explicăm adevărul şi să nu contestăm ce nu putem contesta!", a declarat Tudorel Toader.

* * *

UPDATE. Tudorel Toader pistonează pe ideea că oportunitatea adoptării unui act normativ revine decidentului şi dă exemplul unui primar care voia să construiască un pod şi căruia i s-a spus să întrebe un procuror unde să construiască podul.

* * *

UPDATE. Tudorel Toader a reiterat faptul că cel prezentat joi la Ministerul Justiţiei şi pe care-l va prezenta şi azi la CSM nu este acel raport pe care trebuie să-l prezinte în Parlament (raportul ce va fi întocmit în baza rapoartelor de activitate a Ministerului Public, DNA, DIICOT), ci vorbim de raportul privind activitatea managerială, în baza art. 132 din Constituţie, care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii (...) sub autoritatea ministrului Justiţiei.

Referitor la publicarea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, publicare care, potrivit judecătorului Cristi Danileţ, a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, legea şi, nu ultimul rând, acea prezumţie de nevinovăţie despre care liderii PSD şi ALDE, premierul Viorica Dăncilă etc. nu pierd nicio ocazie să vorbească, Tudorel Toader a susţinut că "doamna procuror şef - şi nu putem nega evidenţele - a făcut referire în două conferinţe de presă cu privire la pasaje consistente din acel raport şi cu privire la concluziile raportului respectiv, aşadar, respectivul raport a fost devoalat şi se află postat pe o revistă electronică având profil juridic (Luju)".

"S-a constatat la nivelul DNA o situaţie fără precedent în cazul raporturilor dintre instituţiile publice. În mai puţin de un an, DNA a generat trei conflicte juridice de natură instituţională, din care două au fost admise. Din 13 conflicte juridice de natură constituţională câte a constatat CCR din 2003, avem 2 conflicte constatate în mod explicit iar în al treilea nu s-a decis că există conflict dar considerentele sunt cele repetate la decizia 68 în sensul existenţei unui conflict juridic de natură constituţională", a declarat Tudorel Toader.

Concret, ministrul Justiţiei se referă la faptul că anchetarea hotărârilor de guvern prin care Belina a ajuns la Tel Drum ar fi asemănătoare cu anchetarea OUG 13, "condamnată" de CCR care a spus că în cazul OUG 13 DNA şi-a arogat competenţe de a efectua ancheta penală într-un domeniu care excede competenţele sale, ceea ce conduce la un blocaj instituţional.

Refuzul de a se prezenta în faţa comisiei "Sufrageria lui Oprea" este din nou trecută în revistă de Toader, care apreciză că atitudinea şefei DNA a indus un blocaj în activiatea comisiei şi îi reproşează din nou procurorului şef că a încălcat principiul cooperării loiale.

"Sunt state în care refuzul prezentării la astfel de comsii constituie nici mai mult nici mai puţin o infracţiune", a subliniat Tudorel Toader.

"Trei conflicte generate în mai puţin de un an de acelaşi autor. Personal nu cred că doamna procuror nu îşi cunosate competenţele", a precizat ministrul.

* * *

UPDATE. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a exprimat speranţa că cele 20 de puncte ale raportului în urma căruia a cerut revocarea şefei DNA, împreună cu dezbaterile care vor avea loc astăzi în plenul CSM, vor constitui "un moment al adevărului".

"Cele 20 de puncte împreună cu dezbatere de azi sper să constituie un moment al adevărului, un moment în care să prezentăm lucrurile aşa cum sunt, cu bune şi cu rele, să nu prezentăm activitatea DNA doar într-o manieră festivistă. E adevărat că raportul l-am postat pe pagina Ministerului Justiţiei. Vă asigur că dat fiind numărul celor ce au accesat pagina Ministerului imediat după finalizarea prezentării raportului a dus la blocarea paginii de internet a Ministerului, dovadă că, dacă am înţeles bine, până în prezent au fost mai mult de 42 de mii de descărcări ale raportului, ceea ce a dus la blocarea paginii de internet imediat după prezentarea raportului. Am convingerea că dvs l-aţi citit, şi (...) vă rog să fiţi de acord să nu prezint tot raportul ci în diagonală", a declarat Tudorel Toader.

* * *

Procurorul-şef DNA va apărea, marţi, în faţa Secţiei pentru Procurori a CSM, unde se va discuta solicitarea privind revocarea sa din funcţie. La şedinţă va participa şi cel ce i-a cerut revocarea, în baza unui raport ce a stârnit controverse aprinse în spaţiul public, respectiv Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

Reamintim că joi, după ce timp de circa o oră şi jumătate a citit un aşa-zis raport desfiinţat ulterior de specialişti, ministrul Justiţiei a cerut revocarea şefei DNA, acuzând-o pe aceasta că prin anchetarea adoptării OUG 13 şi a HG-urilor vizând Belina, prin neprezentarea la comisii parlamentare etc. nu a respectarea principiul constituţional al cooperării loiale între insituţiile statului, că a pus presiune pe magistraţii din subordine, că a prioritizat dosare în funcţie de impactul lor mediatic şi chiar că a denigrat ţara prin interviurile sale în presa străină.

Ulterior, ministrul a trimis cererea de revocare la CSM, iar membrii Secţiei pentru Procurori au invitat-o, marţi, şi pe Laura Codruţa Kovesi la audieri, pentru ca aceasta să-şi expună punctul de vedere. Avizul ce urmează a fi dat de Secţia pentru Procurori a CSM în cazul procedurii de revocare iniţiate de ministrul Justiţiei este consultativ.