"S-a trecut linia roşie!" Kovesi acuza autorităţile din Justiţie de represalii de tip comunist

Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Parchetului European (EPPO), a criticat dur „autorităţile relevante din justiţie”, acuzându-le că au recurs la „intimidare, reducerea la tăcere, manipulare şi dezinformare”, în loc să verifice veridicitatea dezvăluirilor din documentarul Recorder „Justiţie capturată” şi să remedieze problemele semnalate în sistem.

Într-o notă ironică, fosta şefă a DNA a afirmat: „Dacă ne uităm la statisticile privind procurorii şi judecătorii trimişi în judecată pentru diverse infracţiuni în ultimii ani, rezultatul este zero. Se pare că avem cel mai curat sistem de justiţie”, scrie Hotnews.

Invitată miercuri în podcastul „Friendly Fire cu Moise şi Vlad”, Kovesi a explicat de ce a decis să semneze scrisoarea deschisă a magistraţilor care reclamă disfuncţii din justiţie. Ea a precizat că reacţia sa a venit din poziţia de procuror-şef european, conducând un parchet cu competenţă în 24 de state membre, ceea ce îi oferă o perspectivă comparativă amplă. „Am fost şocată din două motive”, a spus ea.

În primul rând, a fost profund îngrijorată de conţinutul documentarului şi de impactul acestuia asupra independenţei şi reputaţiei magistraturii române. Ulterior, a fost la fel de surprinsă de reacţiile autorităţilor, care, în opinia sa, au ales să ignore verificarea faptelor şi să recurgă la metode pe care le-a descris drept „vechi, de tip comunist”, manifestate prin intimidare şi manipulare, în loc să clarifice situaţia şi să corecteze problemele apărute.

„În primul rând, am fost şocată de dezvăluirile din documentar şi (…) am fost foarte îngrijorată că afectează independenţa, dar şi reputaţia magistraturii din România. Ulterior, am fost din nou şocată de reacţiile de după acest documentar. Autorităţile relevante din justiţie, în loc să verifice ce s-a dezvăluit, să se stabilească faptele, dacă s-au întâmplat aşa, nu s-au întâmplat aşa, să rezolve problemele care au apărut în urma acestor dezvăluiri, au început aplicarea unor metode vechi, le-aş spune, comuniste. Poate că acum nu se mai numesc comuniste, dar este acelaşi lucru, pentru că vorbim de tactici de intimidare, reducere la tăcere, manipulare, dezinformare”, a adăugat fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Kovesi consideră că prin aceste reacţii „s-a trecut o linie roşie”. Ea a remarcat atacurile îndreptate atât împotriva jurnaliştilor care au realizat investigaţia, cât şi împotriva magistraţilor care au susţinut public dezvăluirile. Din acest motiv, a apreciat că a fost depăşită o limită inacceptabilă.

Procurorul-şef european a declarat că este „foarte onorată” să fie de partea judecătorilor şi procurorilor care au avut curajul să vorbească despre problemele din sistem. Ea a menţionat reacţiile judecătoarei Raluca Moroşanu, ale magistraţilor implicaţi în reportaj, precum şi ale celor care li s-au alăturat ulterior, subliniind că acest curaj reprezintă „adevărata faţă a României”.

„Am văzut reacţia judecătorului Raluca Moroşanu, am văzut reacţia procurorilor şi judecătorilor care au făcut acele dezvăluiri în reportaj, dar şi a procurorilor şi judecătorilor care li s-au alăturat, şi am decis să fiu de partea lor, şi trebuie să vă spun că sunt foarte onorată să fiu de partea lor, pentru că sunt curajoşi, pentru că au îndrăznit să ia atitudine şi aceasta este adevărata faţă a României”, a afirmat procuroarea-şefă a Parchetului European.

Kovesi a subliniat că apărarea democraţiei şi a independenţei justiţiei nu a fost niciodată un demers uşor. Ea a precizat că nu se consideră un salvator, dar că va fi mereu de partea celor care îşi fac datoria cu demnitate şi corectitudine. Totodată, ea a menţionat că a obosit de resemnarea generală, de ideea că „aşa merg lucrurile”, afirmând că lupta împotriva corupţiei şi a tentativelor de control asupra justiţiei este una permanentă.

„Vreau să spun foarte clar că procurorii şi judecătorii, ca orice alt român, pot conta întotdeauna pe mine atunci când au curaj şi iau atitudine. Eu nu sunt un salvator, nu pot fi privită ca un salvator, nu mă consider un salvator, dar întotdeauna sunt de partea celor care îşi fac treaba cu curaj şi cu demnitate, şi cu corectitudine, pentru că am obosit de pesimism, am obosit să aud «aşa merge treaba, n-avem ce face». Haideţi să fim sinceri, întotdeauna va fi corupţie, întotdeauna democraţia va fi atacată, întotdeauna vor fi unii care vor să ia controlul pe justiţie, vor să ia controlul asupra statului (…), dar noi trebuie să luptăm şi asta e o luptă continuă, şi calea asta nu a fost niciodată uşoară, şi provocări au fost mereu”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Referindu-se la instituţiile care ar fi trebuit să reacţioneze după apariţia documentarului Recorder, Kovesi a arătat că se aştepta ca Inspecţia Judiciară să demareze verificări şi să ofere clarificări. De asemenea, a spus că Parchetul General ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu. Ea a precizat că nu poate spune dacă faptele sunt sau nu penale, însă a subliniat că indiciile apărute în spaţiul public justificau deschiderea unei investigaţii.

Fosta şefă a DNA a atras atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată, sugerând că această situaţie reflectă o stare artificială de „linişte” în sistem. Ea a amintit că, în perioada în care a fost procuror general, existau dosare care vizau magistraţi pentru diverse infracţiuni, nu doar pentru fapte de corupţie, iar dispariţia completă a acestor cazuri ridică semne de întrebare.

În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, Kovesi a explicat că instituţia şi-a pierdut treptat din competenţe. Corupţia din sistemul judiciar a fost scoasă din aria DNA, iar înfiinţarea Parchetului European a transferat către acesta dosarele de fraudă cu fonduri europene peste 10.000 de euro. Ea a subliniat că rezultatele obţinute în perioada mandatului său la DNA au fost realizate împreună cu echipa şi că nu va critica niciodată instituţia sau Parchetul General, din respect şi demnitate profesională.

Totodată, şefa EPPO a spus că îi este dificil să evalueze performanţa actuală a DNA, mai ales din respect pentru foştii săi colegi. Ea a remarcat însă nivelul scăzut de detectare a infracţiunilor, inclusiv în domeniul evaziunii fiscale, unde, din perspectiva Parchetului European, nu au existat sesizări ani la rând. A menţionat ca semn pozitiv apariţia recentă a unui dosar transmis de administraţia financiară, după patru ani de la operaţionalizarea Parchetului European, dar a concluzionat că lipsa totală a cazurilor ridică întrebări serioase despre funcţionarea mecanismelor de control din România.