Kosovo se îndreaptă spre alegeri anticipate pentru a încheia blocajul politic

Electoratul din Kosovo îşi va exprima votul într-o a doua rundă de alegeri din acest an, într-un efort de a rezolva un blocaj politic care ameninţă să împingă mica naţiune balcanică într-o criză prelungită, potrivit AP News.

Alegerile parlamentare anticipate de duminică au fost programate după ce partidul Autodeterminarea al premierului Albin Kurti nu a reuşit să formeze un guvern, în ciuda faptului că a obţinut cele mai multe voturi la scrutinul din 9 februarie.

Blocajul care a durat luni întregi a marcat prima dată când Kosovo nu a putut forma un guvern de la declararea independenţei faţă de Serbia în 2008, după un război din 1998-1999 care s-a încheiat cu o intervenţie NATO.

Partidul lui Kurti este din nou favorit înainte de scrutinul de duminică, dar nu este clar dacă va reuşi să obţină majoritatea în parlamentul de 120 de membri.

Un alt vot neconcludent ar adânci şi mai mult criza.

Criza prelungită înseamnă că Kosovo nu a aprobat încă bugetul pentru anul viitor, ceea ce a stârnit temeri privind posibile efecte negative asupra economiei deja sărace a ţării, cu o populaţie de 2 milioane de persoane.

Parlamentarii urmează să aleagă un nou preşedinte în martie, pe măsură ce mandatul actualei preşedinte Vjosa Osmani expiră la începutul lunii aprilie. Dacă şi acest lucru eşuează, trebuie organizate alte alegeri anticipate.

Serbia încă nu recunoaşte independenţa Kosovo. Temerile privind o instabilitate reînnoită în Balcanii instabili au crescut după ce Rusia, aliat al Serbiei, a invadat Ucraina în 2022.

Autodeterminarea a câştigat aproximativ 42% din voturi în februarie, în timp ce principalii rivali ai lui Kurti, Liga Democrată din Kosovo şi Partidul Democrat din Kosovo, au obţinut împreună aproximativ 40%.

Analiştii politici din Kosovo spun că chiar şi o uşoară variaţie a numerelor la votul de duminică ar putea fi decisivă pentru viitoarea distribuţie a puterii. Analistul Leart Hoxha a prezis că Kurti ar putea forma o coaliţie cu unele dintre partidele minoritare dacă rezultatul propriului său partid se îmbunătăţeşte duminică.

Altfel, a spus Hoxha, „fie se formează un guvern de către partidele de opoziţie şi Autodeterminarea este lăsată în afară, fie avem alegeri noi în câteva luni.”

Partidele de opoziţie principale l-au acuzat pe Kurti de autoritarism şi de înstrăinarea aliaţilor Kosovo din Statele Unite şi Uniunea Europeană de când a venit la putere în 2021.

Kurti i-a îndemnat pe cei 1,9 milioane de alegători ai Kosovo să îi acorde o nouă şansă.

„Trebuie să obţinem o altă victorie care să asigure o constituire rapidă a adunării naţionale şi, în acelaşi timp, un guvern stabil cu un mandat complet şi peste 50% din voturi”, a declarat el într-un miting electoral.

Campania s-a concentrat pe stabilitatea şi securitatea Kosovo, precum şi pe dificultăţile economice persistente.

Bedri Hamza, fost guvernator al Băncii Naţionale a Kosovo, din partea Partidului Democrat din Kosovo, a declarat: „Oriunde merg, cetăţenii îmi spun acelaşi lucru, că viaţa a devenit prea scumpă, salariile nu sunt suficiente, preţurile cresc în fiecare zi.”

Albin Kurti, în vârstă de 50 de ani, fost deţinut politic în timpul stăpânirii Serbiei în Kosovo, a adoptat o poziţie dură în negocierile mediate de Uniunea Europeană privind normalizarea relaţiilor cu Belgradul. Ca răspuns, UE şi Statele Unite au impus măsuri punitive.

Premierul a promis achiziţionarea de echipamente militare pentru a spori securitatea.

Tensiunile cu sârbii etnici nemulţumiţi din nord au explodat în ciocniri în 2023, când zeci de soldaţi de menţinere a păcii conduşi de NATO au fost răniţi. Într-un pas pozitiv, primarii sârbi etnici au preluat luna aceasta puterea paşnic acolo, după un vot municipal.

Kurti a fost de asemenea de acord să accepte migranţi din ţări terţe deportaţi din Statele Unite, ca parte a măsurilor dure anti-imigraţie ale administraţiei preşedintelui Donald Trump. Până în prezent, un migrant a sosit, au declarat autorităţile pentru The Associated Press.

Kosovo rămâne una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Este una dintre cele şase ţări din Balcanii de Vest care aspiră să adere în cele din urmă la UE, dar atât Belgradul, cât şi Pristina au fost avertizate că trebuie mai întâi să normalizeze relaţiile.