Eforturile de a pune capăt războiului Rusia–Ucraina continuă. Zelenski urmează să se întâlnească cu Trump

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski (st) şi omologul său american Donald Trump (Facebook - Volodimir Zelenski)
Redacţia
28.12.2025
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski (st) şi omologul său american Donald Trump (Facebook - Volodimir Zelenski)
Redacţia
28.12.2025

Preşedintele Donald Trump îl va primi duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a încerca să finalizeze un acord de pace care ar pune capăt celor aproape patru ani de război declanşat de invazia rusă împotriva Ucrainei.

Cei doi se vor întâlni la Mar-a-Lago, clubul privat al lui Trump din Palm Beach, Florida, unde preşedintele SUA îşi petrece sărbătorile şi are un program ocupat în principal de runde zilnice de golf.

Potrivit AP News, Zelenski a declarat că cei doi intenţionează să discute acorduri de securitate şi economice şi că va ridica „chestiuni teritoriale”, în condiţiile în care Moscova şi Kievul rămân profund în dezacord asupra viitorului regiunii Donbas din estul Ucrainei.

În zilele premergătoare întâlnirii, Rusia şi-a intensificat atacurile asupra capitalei Ucrainei, folosind rachete şi drone pentru a lovi Kievul şi a încerca să sporească presiunea asupra lui Zelenski.

„Ucraina este dispusă să facă tot ce este necesar pentru a opri acest război. Trebuie să fim puternici la masa negocierilor”, a scris Zelenski sâmbătă pe X.

Ca reacţie la atacuri, el a adăugat: „Vrem pace, iar Rusia demonstrează dorinţa de a continua războiul. Dacă întreaga lume — Europa şi America — este de partea noastră, împreună îl vom opri” pe preşedintele rus Vladimir Putin.

În cadrul unei întâlniri cu premierul canadian Mark Carney, sâmbătă, la Halifax, în Noua Scoţie, Zelenski a spus că „presiunea asupra Rusiei şi un sprijin suficient şi puternic pentru Ucraina” reprezintă cheia păcii. În acest context, Carney a anunţat un sprijin economic suplimentar de 2,5 miliarde de dolari canadieni (1,8 miliarde de dolari SUA) din partea guvernului său pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei.

Denunţând „barbaria” celor mai recente atacuri ale Rusiei asupra Kievului, Carney le-a atribuit atât lui Zelenski, cât şi lui Trump meritul de a crea condiţiile pentru o „pace justă şi durabilă” într-un moment crucial.

Faptul că Trump şi Zelenski se întâlnesc faţă în faţă subliniază, de asemenea, progresul aparent realizat în ultimele săptămâni de principalii negociatori ai lui Trump, în timp ce părţile au făcut schimb de proiecte de planuri de pace şi au continuat să contureze o propunere pentru încetarea luptelor. Zelenski a declarat vineri jurnaliştilor că proiectul de propunere în 20 de puncte discutat de negociatori este „finalizat în proporţie de aproximativ 90%” — reluând o cifră şi optimismul exprimate de oficiali americani atunci când principalii negociatori ai lui Trump s-au întâlnit cu Zelenski la Berlin, la începutul acestei luni.

În cadrul discuţiilor recente, Statele Unite au fost de acord să ofere Ucrainei anumite garanţii de securitate similare celor acordate altor membri NATO. Propunerea a venit în contextul în care Zelenski a spus că este pregătit să renunţe la candidatura de aderare a ţării sale la alianţa de securitate dacă Ucraina ar primi o protecţie de tip NATO, menită să o apere de viitoare atacuri ruseşti.

Săptămâni intense înainte

Zelenski a vorbit, de asemenea, în ziua de Crăciun cu emisarul special al SUA Steve Witkoff şi cu Jared Kushner, ginerele lui Trump. Liderul ucrainean a scris într-o postare pe X că au discutat „anumite detalii substanţiale ale activităţii în curs” şi a avertizat într-o postare ulterioară că „mai sunt de rezolvat chestiuni sensibile” şi că „săptămânile care urmează pot fi, de asemenea, intense”.

Preşedintele american a lucrat la încheierea războiului din Ucraina pe parcursul unei mari părţi din primul său an de la revenirea în funcţie, manifestând iritare atât faţă de Zelenski, cât şi faţă de Putin, recunoscând public dificultatea încheierii conflictului.

După ce l-a primit pe Zelenski la Casa Albă în octombrie, Trump a cerut ca atât Rusia, cât şi Ucraina să înceteze luptele şi să „se oprească la linia frontului”, sugerând că Moscova ar trebui să poată păstra teritoriile cucerite de la Ucraina.

Înaintea întâlnirii de duminică, Zelenski a spus că principalele chestiuni rămase nerezolvate între Ucraina şi SUA includ problemele legate de teritoriu, centrala nucleară de la Zaporojie şi finanţarea redresării Ucrainei după război. El a adăugat că mai există aspecte tehnice restante privind garanţiile de securitate şi mecanismele de monitorizare.

Ucraina şi-a transmis poziţia către SUA, a spus Zelenski, adăugând că oficialii administraţiei Trump o vor transmite Rusiei.

Zelenski a mai declarat săptămâna trecută că ar fi dispus să retragă trupele din centrul industrial din estul Ucrainei ca parte a unui plan de încheiere a războiului, dacă şi Rusia se retrage, iar zona devine una demilitarizată, monitorizată de forţe internaţionale.

Kremlinul a fost deja în contact cu SUA, le-a spus vineri reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că „S-a convenit continuarea dialogului”.

Putin vrea păstrarea câştigurilor teritoriale ruseşti şi mai mult

Putin a declarat public că doreşte ca toate zonele din patru regiuni-cheie capturate de forţele sale, precum şi Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, să fie recunoscute ca teritoriu rusesc. El a insistat, de asemenea, ca Ucraina să se retragă din unele zone din estul ţării pe care forţele Moscovei nu le-au capturat. Kievul a respins public toate aceste cereri.

Kremlinul mai doreşte ca Ucraina să renunţe la candidatura de aderare la NATO. A avertizat că nu va accepta desfăşurarea de trupe din state membre ale alianţei militare şi că le-ar considera „o ţintă legitimă”.

Putin a mai spus că Ucraina trebuie să îşi limiteze dimensiunea armatei şi să acorde statut oficial limbii ruse, cerinţe formulate încă de la începutul conflictului.

Consilierul prezidenţial rus pentru politică externă, Iuri Uşakov, a declarat luna aceasta pentru cotidianul de afaceri Kommersant că poliţia şi garda naţională rusă vor rămâne în unele părţi din Doneţk — una dintre cele două zone majore, alături de Luhansk, care formează regiunea Donbas — chiar dacă acestea vor deveni o zonă demilitarizată în cadrul unui eventual plan de pace.

Uşakov a avertizat că atingerea unui compromis ar putea dura mult timp. El a spus că propunerile SUA care ţineau cont de cererile ruseşti au fost „înrăutăţite” de modificările propuse de Ucraina şi de aliaţii săi europeni.

Trump s-a arătat într-o anumită măsură receptiv la cererile lui Putin, susţinând că preşedintele rus poate fi convins să pună capăt războiului dacă Kievul acceptă să cedeze teritorii ucrainene din regiunea Donbas şi dacă puterile occidentale oferă stimulente economice pentru a readuce Rusia în economia globală.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor