Klaus Iohannis întoarce în Parlament legea privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern

Preşedintele Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului miercuri, 18 noiembrie a.c., spre reexaminare, Legea privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern.

În solicitarea sa, şeful statului susţine că respectiva lege, în forma transmisă spre promulgare, contravine normelor europene în vigoare.

Redăm cererea de reexaminare formulată de şeful statului, publicată de Administraţia Prezidenţială.

"Legea privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern vizează stabilirea cadrului legal în domeniu, pornind de la obiectivul asigurării unei nutriţii adecvate şi sănătoase pentru sugari şi copii de vârstă mică până la 2 ani, prin protecţia şi promovarea alăptării. În forma transmisă spre promulgare, această lege contravine însă normelor europene în vigoare, direct aplicabile.

Astfel, în primul rând, prin faptul că actul normativ menţionat instituie reglementări tehnice, care reprezintă specificaţii a căror respectare este obligatorie în cazul etichetării, marcării, ambalării produselor sau interzicerii comercializării unor produse, proiectul de act normativ trebuia supus procedurii de notificare, în conformitate cu prevederile Directivei (U.E.) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (publicată în J.O.U.E. L241 din 17 septembrie 2015), cu respectarea regulilor ce vizează prevenirea barierelor tehnice în calea comerţului şi a procedurii stabilite, potrivit prevederilor art. 6 şi art. 7 din H.G. nr. 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană (publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 664/23.07.2004, cu modificările ulterioare). Or, din analiza parcursului legislativ al legii transmise la promulgare nu rezultă faptul că România şi-a îndeplinit această obligaţie şi, prin urmare, apreciem că intrarea în vigoare a legii transmise spre promulgare ar conduce la riscul declanşării unei proceduri de infringement.

În al doilea rând, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal în vigoare privind alimentaţia sugarilor şi a copiilor de vârstă mică este reprezentat de Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale şi înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutăţii şi de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE şi 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 şi (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei, (publicat în J.O.U.E. L 181 din 29 iunie 2013). Din analiza conţinutului normativ al legii transmise la promulgare, remarcăm însă că termenii folosiţi contravin termenilor stabiliţi potrivit reglementărilor europene, în sensul că în Regulamentul mai sus menţionat, sugarul este definit ca fiind un copil cu vârsta mai mică de 12 luni, iar în conţinutul legii trimiterile se referă la sugarii cu vârstă de până la 6 luni. Totodată, potrivit actului european „copilul de vârstă mică” este copilul cu vârsta cuprinsă între 1 an şi 3 ani, iar în lege copiii de vârstă mică sunt copiii până la 2 ani. Ca urmare, considerăm că referirile din conţinutul legii transmise spre promulgare la „sugari” şi, respectiv la „copiii de vârstă mică” trebuie să fie corelate cu cele prevăzute de Regulament.

Subliniem că ordinea juridică a Uniunii Europene se întemeiază pe prioritatea sa faţă de cea naţională. Astfel, prioritatea dreptului Uniunii Europene este consacrată de dispoziţiile art. 148, alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Garantarea aducerii la îndeplinire a acestor obligaţii asumate revine, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, Parlamentului, Preşedintelui României, Guvernului şi autorităţii judecătoreşti. Aşadar, un act normativ al unui stat membru, chiar adoptat ulterior, nu poate prevala în raport cu reglementările Uniunii Europene, care i-ar fi contrare. În acest sens, apreciem şi necesitatea că, în cadrul reexaminării Legii privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern şi, deci a reanalizării întregului conţinut normativ al acesteia, să aveţi în vedere şi proiectul de Regulament delegat (UE) al Comisiei, de completare a Regulamentului nr. 609/2013 (aflat în prezent în dezbatere publică) - ce vizează o reglementare separată pentru formulele de început şi formulele de continuare, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţele de informare, etichetare şi publicitate -, în special sub aspectul cerinţelor specifice privind compoziţia şi informarea pentru formulele de început şi formulele de continuare, precum şi în ceea ce priveşte cerinţele privind informaţiile privitoare la alimentaţia sugarilor şi a copiilor de vârstă mică.

Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern din perspectiva considerentelor anterior expuse.", susţine preşedintele.