Kiev: manifestanţii sparg sediul Primăriei
alte articole
Duminică au continuat protestele la Kiev, împotriva refuzului lui Viktor Ianukovici de a semna acordurile cu UE.
Sute de tineri, purtând cagule sau măşti chirurgicale, au aruncat cu pietre în forţele de ordine, potrivit mai multor agenţii de presă. O purtătoare de cuvânt a poliţiei citată de AFP afirma că cel puţin 100 de poliţişti au fost răniţi în urma acţiunilor manifestanţilor.
Corespondentul AFP a anunţat că ar fi observat răniţi şi din rândul protestatarilor, deşi numărul acestora este momentan necunoscut.
Duminică, forţele antirevoltă au folosit de mai multe ori grenade sonice şi gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor.
Liderul opoziţiei, Vitali Kliciko a vorbit duminică în faţa mulţimilor strânse în Piaţa Independenţei, cerându-le manifestanţilor să "nu cedeze în faţa provocărilor" şi avertizând asupra eventualelor provocări: "Vă cer să fiţi foarte prudenţi, dacă cineva vă cere să luaţi cu asalt clădirile publice, poate fi un lucru periculos".
Manifestanţii cer demisia guvernului şi alegeri anticipate, în timp de Viktor Ianukovici a afirmat sub presiunea străzii că motivul deciziei sale de a nu semna acordurile este presiunea exercitată de preşedintele Rusiei Vladimir Putin.
Demonstraţiile de duminică sunt cele mai mari de la Revoluţia Portocalie, care i-a adus la putere pe Iulia Timoşenko şi Viktor Iuscenko.
Opoziţia ucraineană a declarat că nu are nici o legătură cu “provocatorii” care au devenit violenţi şi au spart sediul Primăriei, şi au tulburat zone adiacente biroului prezidenţial din Kiev.
Protestele de la Kiev au început în urmă cu o săptămână, când preşedintele Ianukovici a suspendat preparările pentru semnarea unor acorduri cu UE ce prevedeau relaxarea taxelor vamale care să faciliteze schimbul de bunuri, precum şi un acord pentru o viitoare colaborare în domeniul vizelor.
Ianukovici a apreciat că nu îşi putea permite se semneze acordul, care ar fi tensionat nedorit de mult relaţia cu Rusia. Kremlinul consideră Parteneriatul Estic drept o ameninţare la adresa sferei de influenţă pe care o deţine în Estul Europei.