Kelemen Hunor, despre regionalizare: Încă un nivel administrativ înseamnă costuri în plus

Liderul UDMR Kelemen Hunor s-a pronunţat din nou împotriva regionalizării, în varianta pe care o doreşte USL şi a atras atenţia că aceasta va însemna cheltuieli, iar eficienţa măsurii este redusă.

"Ideea principală este că nu credem că România are nevoie de încă un nivel administrativ, de încă un nivel birocratic, pentru ca problemele României nu stau în lipsa acestui nivel de administraţie publică. Vrei, nu vrei, la un moment dat, dacă mai înfiinţezi încă un nivel administrativ, judeţele vor fi golite, pentru că nu centrul cedează din putere. Nu faci regionalizare pentru un premier, pentru o coaliţie, faci pentru 40-50 de ani. Nu mai trebuie să scoatem bani din buzunarul oamenilor pentru că încă un nivel administrativ înseamnă costuri în plus, înseamnă că centrele decizionale vor fi mai departe de cetăţean. Noi credem că avem nevoie de regiuni economice mai mici în toată ţara. Eşecul se datorează faptului că actualele regiuni au fost desemnate prost. Eu cred că pentru regionalizare trebuie să mergem la referendum, nu asumare, nu ordonanţă. Nu trebuie să-ţi fie frică de cetăţeni. Trebuie să-i întrebi pe oameni dacă vor să meargă în alt judeţ", a precizat Hunor.

Reprezentantul maghiarilor este de părere că "judeţele bogate vor creşte, iar judeţele sărace vor deveni tot mai sărace".

UDMR, împotriva asumării răspunderii Guvernului

UDMR s-a pronunţat recent şi împotriva asumării răspunderii Guvernului pentru proiectul de lege privind regionalizarea, care ar reprezenta "cea mai mare greşeală a coaliţiei". Motivul invocat a fost că nu se poate ocoli o dezbatere parlamentară pe o temă care vizează fiecare cetăţean.

"Nu suntem de acord cu asumarea răspunderii, dacă vom ajunge, cumva, până acolo, după amendarea Constituţiei, pentru că nu se poate ocoli o dezbatere parlamentară. Nu vorbim aici de legea privind proprietăţile confiscate, care vizează un segment din societate, ci de legea privind înfiinţarea regiunilor, unde fiecare om este vizat. Din acest punct de vedere cred că nu ai voie nici legal, nici moral să eviţi dezbaterea parlamentară. Nu am susţinut această modalitate nici în 2011, când PDL a încercat să facă această formă de adoptare a legii, nu o vom susţine nici acum. Din punctul nostru de vedere, ar fi cea mai mare greşeală a actualei coaliţii o asumare pe reorganizarea regiunilor", a afirmat recent preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Maghiarii au cerut organizarea unui referendum înainte de dezbaterea în Parlament a legii respective.

"Noi considerăm că este nevoie de un referendum, când vorbim de limitele unităţilor administrativ - teritoriale, şi nu trebuie să îţi fie frică de oameni, să mergi să îi întrebi cum văd ei şi ce cred ei despre aceste regiuni. În fiecare judeţ, oamenii trebuie să fie întrebaţi, dacă vor, de exemplu, cei de la Bihor să fie în aceeaşi regiune cu Clujul, dacă Covasna vrea cu Alba, dacă Vrancea vrea cu Constanţa. Trebuie un referendum şi abia după referendum se poate trece la o dezbatere parlamentară şi la adoptarea legii", a precizat Kelemen Hunor.

Ce doreşte să facă USL

Legea referitoare la înfiinţarea regiunilor de dezvoltare ar putea fi adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, a anunţat vicepremierul Liviu Dragnea. Asumarea ar putea avea loc în luna toamnă, după ce se va încheia revizuirea Constituţiei.

"Nu este finalizată analiza consiliului academic care să ne dea propunerea finală privind regionalizarea, cu care vom veni în faţa Guvernului şi a opiniei publice. Există o analiză extrem de serioasă, care nu este finalizată, nu pot să ies cu un desen al regiunilor câtă vreme nu este gata. Până la modificarea Constituţiei se va finaliza, undeva în vară, iar după desenarea regiunilor vor urma dezbateri publice regionale. Până la finalul acestui an, după modificarea Constituţiei, sfârşit de septembrie, început de octombrie, vom veni cu proiectul de lege privind regionalizarea. Se vor înfiinţa regiuni administrative, se vor stabili structurile de conducere până la 31 decembrie, pentru a prinde înainte de exerciţiul financiar 2014-2020 o structură administrativă stabilă", a afirmat Dragnea.

După ce se va realiza proiectul de lege, acesta va fi dezbătut public cu toţi cei interesaţi, după care se va trece la aprobare, cel mai probabil prin asumarea răspunderii.

"După ce modificăm Constituţia, ieşim cu legea de înfiinţare a noilor regiuni care va fi aprobată în Parlament, eu sper ca prin procedura angajării răspunderii. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii noiembrie, cel mai târziu, regiunile să fie înfiinţate, adică şi forma lor şi comunitatea administrativ-teritorială", a menţionat vicepremierul.

Compromis politic la stabilirea regiunilor

Cele opt regiuni de dezvoltare din cadrul proiectului de regionalizare au fost stabilite printr-un compromis politic, în loc să se realizeze o analiză din punct de vedere economic. Afirmaţia a fost făcută de deputatul PNL Dan Motreanu, care a subliniat faptul că nu s-a ţinut cont de criterii geografice, culturale şi de istorie la împărţirea teritoriului ţării.

"Trebuie să atrag atenţia, încă de la început, ca delimitarea regiunilor de dezvoltare existente a fost rezultatul mai degrabă al unui compromis politic, decât al unei analize aprofundate. (...) Dacă Uniunea Europeană foloseşte aproximativ 100 de indicatori în politica de dezvoltare regională, în anul 1997 s-au folosit numai 17 astfel de indicatori în construcţia regională şi a indicelui global al dezvoltării. Dintre cei opt mari piloni ai dezvoltării regionale, demografic, economic, social, infrastructură, educaţie, istoric, geografic, cultural, ultimii trei au fost aproape excluşi", a precizat Motreanu.

Deputatul PNL a descris visurile de mărire ale unor personaje din politica la nivel local şi ideile fixe ale unor funcţionari.

"Cred că încă nu este prea târziu să stăpânim acest foc, dar pentru aceasta avem nevoie de transparenţă, dezbatere şi curaj. (...) Înainte de a discuta despre o nouă regionalizare a României, avem datoria de a prezenta o evaluare serioasă asupra a ceea ce a reprezentat funcţionarea şi rezultatele obţinute de actualele regiuni. Evaluarea este una dintre etapele importante ale politicii europene de coeziune, principiile pe care se axează ca relevanţa, utilitatea, eficacitatea, sustenabilitatea îţi dau posibilitatea creării unei imagini asupra designului şi rezultatelor proiectului în relaţie cu resursele disponibile şi cu obiectivele propuse", a precizat Motreanu.

Proiectul privind regionalizarea este încă în stadiu incipient şi urmează să fie prezentat după ce va fi definitivat de autorităţi.