Kelemen Hunor cere asumarea răspunderii Guvernului pe Legea salarizării şi indexarea pensiilor de la 1 ianuarie

Liderul UDMR Kelemen Hunor a opinat, în emisiunea "Politica Zilei", moderată de Ioana Constantin, că noua lege a salarizării unitare a bugetarilor ar trebui adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, înainte de aprobarea bugetului de stat pe anul viitor.
"Legea salarizării se poate adopta prin asumare. Asta aş susţine. Şi legea pregătită necesită mici ajustări, dar nu mari. În august, nu am reuşit să ajungem la o înţelegere, dar cu toţii am fost de acord că vom susţine toate demersurile posibile ca să fie o lege înainte de adoptarea bugetului. Asta a fost discuţia la Cotroceni, în momentul în care … şi a fost şi un comunicat în acest sens, când nu am reuşit să ne armonizăm pe câteva chestiuni importante. Care este baza? De unde plecăm? 4.000-4.500? Aici era o discuţie cu sindicatele", a declarat Kelemen Hunor.
Unde au fost blocaje
"Şi erau mici dispute pe Cultură, acolo unde eu am ţinut enorm de mult să mai creştem un pic coeficientul, mai ales în zona de muzee, arheologi, biblioteci, pe de o parte, la Sănătate şi la Învăţământ trebuiau nişte corecţii, dar acolo nu erau lucruri extravagante. Doar trebuia ajustat un pic pentru, de exemplu, cei care au vechime de 20-25 de ani cum vor acumula în continuare creşterea salariilor faţă de cei care intră în sistem.
Pentru cei care intră în sistem trebuie un coeficient mai mare, ca să fie sistemul de Educaţie un sistem atractiv, dar asta nu înseamnă că nu ai nevoie de cei care au experienţa de 20-25 de ani. Poţi să încetineşti la ei creşterea până când, din punct de vedere al bugetului, sustenabilitatea va fi mai mare, dar nu poţi să îngheţi de tot.
Şi în sistemul medical, la fel, erau nişte chestii. Nu era o chestie care necesita sume în plus.
Şi dacă Guvernul vine cu această lege, cu angajare de răspundere, merge repede şi sigur că asta ar fi fost de dorit încă de la bun început", a explicat Kelemen Hunor.
Cum ar suna planul
Şeful UDMR a subliniat că menţinerea actualului sistem şi indexarea salariilor cu rata inflaţiei din 2025 ar genera cheltuieli apropiate, fără să rezolve diferenţele existente între categoriile de angajaţi.
"Asta înseamnă că vom avea un sistem piramidal corect. Dezechilibrele dispar şi necesarul va fi tot între 10 şi 12 miliarde. Deci atâta suportă bugetul. Asta era discuţia prin august. Sigur, unii au vrut 16, alţii 13, dar undeva pe la 12 miliarde se poate închide pentru 2027-2028. Dacă nu faci această asumare, nu vii cu legea salarizării unitare, atunci rămâi pe actualul sistem care conţine dezechilibre uriaşe în interiorul sistemului.
Aplicând o indexare pe rata inflaţiei din 2025, vei cheltui aproape exact aceeaşi sumă, în jur de 10 miliarde, 10 şi jumătate, dar păstrezi dezechilibrele în interiorul sistemului. Chiar creşti dezechilibrele şi nu este de dorit.
De aceea, eu aş merge aşa: pensiile indexate de la 1 ianuarie, Legea salarizării în noiembrie, început de decembrie, prin asumare, ca să o ai înainte de Legea bugetului. Legea salarizării adoptată şi după aceea Legea bugetului în care deja ştii pe ce te aşezi, cel puţin în privinţa salariilor", a punctat Kelemen Hunor.