Iluzia scăderii impozitelor [ANALIZĂ]
Analistul economic Cristi Tudorescu atrage atenţia asupra unei contradicţii din aşteptările românilor de la Guvern: oamenii vor impozite mai mici, dar şi salarii şi pensii mai mari, subvenţii şi servicii publice cât mai ieftine, fără să ia în calcul costurile acestor solicitări.
Pornind de la un sondaj în care majoritatea respondenţilor s-au pronunţat pentru reducerea taxelor şi impozitelor, expertul susţine că întrebările adresate publicului surprind doar o parte a ecuaţiei.
El aminteşte că reducerile de taxe operate în timpul guvernării Ponta au fost urmate de majorări consistente ale salariilor bugetarilor şi pensiilor şi propune ca sondajele să îi întrebe pe români şi dacă sunt dispuşi să renunţe la aceste creşteri şi la subvenţii pentru a avea impozite mai mici.
ANALIZA lui Cristi Tudorescu
Iluzia scăderii impozitelor:
A făcut PSD-AUR, sau numai PSD printr-un institut de sondare, că nici nu mai ştiu care cu care, în fine, s-a făcut un sondaj.
Ce vrea lumea de la Guvern:
- să scadă preţurile, să scadă impozitele,
- să crească salariile şi pensiile, dar să scadă cheltuielile statului -- iacă logică.
Şi mai era şi întrebarea "nu-i aşa că România merge într-o direcţie greşită?" DA, 80%. Foarte bine, până aici.
Acum revenind la lucruri logice:
- este normal ca cetăţenii să îşi dorească scăderea impozitelor. Pe mine nu m-au întrebat în acest sondaj, dar aş fi răspuns şi eu acelaşi lucru.
Pentru ca şi eu îmi doresc ca în România să fie impozite mai mici şi să vină Milei să ne guverneze.
Doar că societatea, luată per total, arată prin comportamentul său că îşi doreşte altceva. Noi ne dorim altceva, iar asta nu înseamnă impozite mici.
- vrem transport public aproape gratis, vrem subvenţionarea căldurii, vrem repararea străzilor, vrem salarii cu 20% mai mari la bugetari (despre asta se vorbeşte zilele astea), vrem pensii cu 40% mai mari şi câte şi mai câte.
- n-a ieşit nimeni să protesteze acum câţiva ani, când unele profesii au primit creşteri de salarii de 30-40%.
Ca să vă daţi seama de unde pornim, există unele păreri care susţin că Ponta a avut o politică fiscală genială, când a scăzut impozitele acum 12 ani.
Cum de nu s-au gândit şi ceilalţi să facă şi ei aşa, iar numai Ponta a avut o astfel de viziune?
La ce nu s-a gândit, iar aici ţine de iresponsabilitatea politicianului Ponta, este la faptul că are colegi în partid care, după ce s-a scăzut impozitarea, la 2 ani distanţă au zis:
- să creştem salariile bugetarilor cu 20%, iar asta timp de vreo 5 ani consecutivi,
- şi să creştem pensiile cu 40%.
Asta este reproşabil domnului Ponta, că nu s-a gândit la cât de parşivi sunt colegii lui de partid. De fapt ştia, dar asta e altă discuţie.
Căci dacă rămâneam doar pe ideea unei scăderi a fiscalităţii şi atât, fără pretenţii în creştere de la stat, atunci da, totul avea o logică.
Aşa şi acum, oamenii sunt întrebaţi în sondaje despre prima parte a ecuaţiei: nu-i aşa că vreţi să scadă impozitele?
În loc să pună celelalte întrebări în sondaj:
- vreţi că în următorii 5 ani salariile la stat să nu crească cu mai mult de 10% anual?
- pensiile părinţilor şi bunicilor noştri să nu crească cu mai mult de 10% anual?
- vreţi să plătiţi gigacaloria la cât costă şi preţul pe biletul de autobuz, tramvai şi metrou la cât costă?
... şi alte câteva astfel de întrebări.
Sunt curios ce răspunsuri ar fi ieşit din asta.
Şi ce lozinci ar mai fi utilizat politicienii.
