Kârgâzstanul propune împărţirea bazei 'Manas' la trei: SUA, Rusia şi Turcia

Unul dintre aceste rezultate îl constituie întărirea vectorului turc în politica externă a Kârgâzstanului, a cărui conducere a invitat Ankara să participe, alături de SUA şi Rusia, la reformatarea bazei aviatice 'Manas', nu departe de Bişkek. Această idee a stârnit destulă agitaţie, deoarece înainte autorităţile kârgâze promiteau să-i scoată pe americani de pe teritoriul ţării, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

În cele patru zile ale vizitei sale în Turcia, Atambaev a reuşit să aibă întrevederi cu preşedintele Abdullah Gul şi cu premierul Recep Tayyip Erdogan, şi a ţinut discursuri în parlamentul turc, dar şi la Universitatea Bilkent. După cum subliniază cotidianul rus, în timpul vizitei sale preşedintele kârgâz a făcut o serie de declaraţii politice importante.

Atambaev i-a propus Turciei să ia parte la reformatarea bazei aviatice 'Manas', redenumită în 2009, de preşedintele de atunci Kurmanbek Bakiev, în Centru pentru transporturi de tranzit. La sfârşitul anului trecut, cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale, Atambaev a promis în nenumărate rânduri, încercând să obţină sprijinul Kremlinului, că în 2014 'baza americană va fi scoasă de pe teritoriul Kârgâzstanului'. În timpul vizitei sale actuale în Turcia, liderul kârgâz a formulat altfel planurile referitoare la bază. Potrivit mass-media, Atambaev a propus 'reformatarea, după 2014, a Centrului american pentru transporturi de tranzit aflat pe aeroportul 'Manas' în Centru civil pentru transporturi de tranzit, cu participarea Rusiei şi Turciei, dar şi a altor ţări care îşi vor exprima dorinţa'.

De asemenea, Atambaev a contestat răspunderea guvernului kârgâz de tranzit pentru măcelul din Osh din 2010, acuzând de cele întâmplate 'forţe terţe', citând discuţia pe care a avut-o în acest sens cu preşedintele uzbec, Islam Karimov, care ar fi declarat că 'scopul duşmanilor celor două ţări nu era cel de a-i confrunta pe kârgâzi şi uzbeci, ci Kârgâzstanul şi Uzbekistanul, pentru ca în acest război să dispară ambele republici'.

Nu a uitat liderul kârgâz nici de reverenţe la adresa Rusiei. 'Vladimir Putin, la fel ca şi Turcia, ajută Kârgâzstanul (...) Rusia continuă să joace un rol cheie în Comunitatea Statelor Independente (CSI), fiind o ţară în care lucrează peste jumătate de milion de kârgâzi. Rusia este partenerul nostru cheie', a subliniat Atambaev.

Aceste declaraţii ale lui Atambaev, făcute în timpul vizitei sale în Turcia, au constituit obiectul unei dezbateri animate printre politicienii şi experţii kârgâzi. Mulţi se gândesc dacă nu cumva multitudinea de declaraţii laudative ale preşedintelui kârgâz la adresa Ankarei trebuie considerată un semn de 'schimbare bruscă a cursului politic extern' al acestei ţări.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, pot fi oferite mai multe explicaţii pentru acţiunile preşedintelui kârgâz. În primul rând, Atambaev are relaţii personale strânse cu Turcia. În afară de informaţia neverificată, conform căreia preşedintele kârgâz ar avea un business în Turcia, este o certitudine că actualul preşedinte a trăit mai mulţi ani în această ţară şi stăpâneşte foarte bine limba turcă. În al doilea rând, Turcia este interesantă pentru Atambaev în calitate de centru alternativ al puterii, în condiţiile în care proiectele investiţionale cu Rusia stagnează de ani de zile, iar Moscova nu oferă Bişkekului creditele promise.

Kârgâzstanul nu doreşte să se 'predea' Chinei, conştientizând că acesta este un drum fără întoarcere. La rândul lor, SUA îşi restrâng treptat prezenţa în regiune şi nu doresc deocamdată să ofere mai mulţi bani decât s-a convenit la început. Rămâne Turcia - lidera lumii turcice, care doreşte să-şi extindă influenţa în Asia Centrală şi să recreeze Marele Hanat.

Invitând Turcia să participe la reformatarea bazei militare americane, Atambaev îi face Ankarei un cadou inedit: în schimbul unui anumit ajutor financiar, Turcia ar putea obţine un atu suplimentar în negocierile cu SUA, ceea ce pe fondul consolidării atitudinilor antioccidentale în Turcia poate fi extrem de oportun, subliniază cotidianul rus.

'Astăzi asistăm la o consolidare a poziţiilor turce', subliniază analistul kârgâz Serghei Masaulov. 'Acesta este un întreg vector, pentru că, ţinând cont de concepţia noului Drum al Mătăsii despre care am aflat la începutul lui noiembrie, avem o variantă total nouă: americanii nu-şi mai pledează singuri cauza, ci îi lasă înaintea lor pe promotori. Concepţia noului Drum al Mătăsii este o nouă strategie americană, iar promotor în această situaţie este Turcia', subliniază Masaulov.