Justiţia română la ceas aniversar

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a organizat, duminică, la Palatul Justiţiei din Capitală, o dezbatere cu tema "Justiţia română - justiţie europeană", eveniment care a marcat Ziua Justiţiei şi care a reunit numeroase personalităţi şi oficialităţi din domeniu.

Cu acelaşi prilej, a avut loc lansarea volumului autobiografic "Magistrat la sfârşit de mileniu", autor judecătorul Petre Similean, şi vernisajul unei expoziţii de miniaturi sculpturale aparţinând aceluiaşi magistrat, care este şi membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici.

Manifestarea a fost deschisă de conf. univ. dr. Dan Lupaşcu, preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, care a subliniat că justiţia română se află pe un drum al reformei. El a comparat drumul justiţiei române, în mod metaforic, cu cel al unei păsări "care zboară şi înainte şi înapoi", în condiţiile în care acest domeniu înregistrează progrese, dar se confruntă şi cu dosare la CEDO, cu un buget redus şi cu probleme dificile.

"Criza profundă a societăţii româneşti este prezentă şi în justiţie care, la rândul ei, are propria criză", a spus Dan Lupaşcu, care a apreciat că independenţa justiţiei "nu este deplină", inclusiv în faţa unor recomandări din interior şi exterior.

Preşedintele AMR, conf.univ. dr. Dan Spânu, a subliniat că asociaţia şi-a câştigat, încă de la înfiinţare, statutul de partener credibil în procesul de reformă al Justiţiei.

"Magistraţii din România s-au implicat activ în procesul legislativ, au atenţionat toate guvernările asupra măsurilor urgente care, din păcate, se mai lasă aşteptate. AMR a reuşit să reziste atacurilor nedrepte, măsurilor politizate. Avem convingerea că organizaţiile profesionale din sistem au un cuvânt greu de spus în reforma justiţiei. (...) România se află pe un parcurs european, facem parte din familia europeană a magistraţilor", a subliniat oficialul AMR.

Dan Spânu a mai spus că AMR îşi doreşte ca preşedintele, Parlamentul, Guvernul să nu considere Justiţia Română ca pe o "Cenuşăreasă".

"De aceea, milităm pentru o finanţare mai bună. (...) Dorim clasei politice să-şi dovedească înţelepciunea şi să nu implice Justiţia în jocuri politice", a adăugat acesta.

Preşedintele AMR a mai spus că ar dori ca presa să informeze corect şi cu bună credinţă şi să evite tendinţele "de cancan" şi "spectacolul ieftin", astfel încât ca justiţia să se desfăşoare în sălile de judecată, nu pe ecranele tv.

Avocat Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), a subliniat, la rândul său, că sunt vremuri în care între magistratura de bară şi cea de scaun nu ar trebui să existe dispute dacă principalul obiectiv este urmărirea binelui cetăţeanului.

"Într-o ţară a crizei perpetue, valoarea dreptăţii a devenit un fel de sete a cetăţeanului român. Măsura în care reuşim să ne facem datoria este măsura în care răspundem la întrebarea dacă Justiţia română este făcută pentru cetăţenii români şi pentru cei europeni. (...) Suntem într-un stadiu în care progresele reale nu pot fi contestate decât de cei cu rea credinţă. Avocaţii români, când ies în Europa, sunt recunoscuţi ca fiind cel mai activ corp profesional european", a subliniat avocatul Florea.

În opinia acestuia, patimile politice nu au ce căuta în justiţie.

"Cetăţeanul român are dreptul la o justiţie cu adevărat europeană", a subliniat preşedintele UNBR.

Conf. univ. dr. Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, a afirmat că Justiţia din România a înregistrat nişte rezultate spectaculoase în ceea ce priveşte gradul de adaptibilitate la principiile europene. În opinia acestuia, este însă nevoie de o reconciliere chiar în cadrul profesiilor judiciare nu doar între aceste profesii.

Reprezentantul Transparency International Victor Alistar consideră că trăsătura esenţială a justiţiei - credibilitatea - se poate obţine doar în măsura în care beneficiarii înţeleg sensul ordinii de drept pe care o stabileşte o hotărâre judecătorească.

"El a subliniat, în context, importanţa rolului educaţional al hotărârilor judecătoreşti.

Judecătorul Dieter Schlafen a subliniat buna colaborare pe care o are de aproape zece ani cu magistraţii români, alături de care s-a implicat, în cadrul unor grupuri de lucru, în derularea mai multor proiecte europene sau în promovarea unor proiecte de lege.

"Nu există un model al justiţiei europene, ar fi bine dacă ar exista aşa ceva, dar ceea ce contează este dacă obiectivele de la baza justiţiei sunt independenţa, imparţialitatea, profesionalismul, în fiecare sistem. Ar fi bine dacă în viaţă ar exista o comunicare mai bună mai bună între Justiţia română şi cei care observă Justiţia română", a apreciat judecătorul german.

În finalul manifestării a luat cuvântul ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, care a transmis un mesaj de felicitare cu prilejul Zilei Justiţiei şi din partea premierului Victor Ponta.

Acesta a subliniat că în ultimele săptămâni a încercat să vorbească mai puţin şi să asculte mai mult, identificând în teritoriu o serie de probleme din sistem.

"Opinia mea este că mare parte dintre problemele reale şi dintre chestiunile de fond sunt altele decât le auzim în mass-media într-o perioadă frământată. Am descoperit lucruri pe care opinia publică le cunoaşte prea puţin", a spus ministrul.

În opinia sa, dacă justiţia nu beneficiază de credibilitate, statul de drept are de suferit.

"Este nevoie de cooperare şi de bună credinţă. Atunci când avem obiective importante - Raportul de ţară pe justiţie - când vorbim despre Coduri, oricât de mari au fost promisiunile anterioare făcute de titularul care şi-a făcut datoria, acele promisiuni au fost făcute fără acoperire", a arătat el.

Corlăţean a reamintit că a făcut un apel recent la CSM pentru înţelepciune şi echilibru.

"Trebuie să punem pe ordinea de priorităţi ceea ce este cu adevărat important şi mai puţin orgoliile rănite", a adăugat el.

Ministrul Justiţiei mai consideră, între altele, că justiţia televizată nu reprezintă o chestiune acceptabilă într-un stat de drept. El a făcut un apel şi către magistraţi pentru respectarea profesionalismului, onestităţii, integrităţii.