Jurnalismul din Europa de Sud-Est dinamic, dar mai puţin independent
Piaţa media din Europa de Sud-Est este una dintre cele mai dinamice din lume, dar independenţa jurnalismului din Balcani este mai puţin impresionantă - a fost concluzia unei conferinţe cu tema 'Mass-media în Europa de Sud-Est', organizată recent la Bonn de Deutsche Welle (DW) şi Southeast Europe Association (Südosteuropa-Gesellschaft - SOG, organism de mediere şi una dintre cele mai importante instituţii în domeniul cercetării şi consultanţei politice privind Europa de Sud-Est, din Germania, n.red).
Diversitatea pieţei media din Europa de Sud-Est este într-adevăr impresionantă, potrivit DW. În capitala Bulgariei, de exemplu, există peste 30 de posturi de radio diferite la mai puţin de 1,5 milioane de locuitori. Ofertele de ştiri online în Bulgaria, la fel ca şi în celelalte ţări sud-est-europene, sunt prea expansive pentru a fi urmărite de fiecare persoană.
Cu toate acestea, doar foarte puţine media sunt capabile să supravieţuiască pe cont propriu. Fără asistenţă financiară, majoritatea difuzorilor privaţi de radio şi televiziune ar fi dat deja faliment.
Liana Ganea, director programe ActiveWatch, din România, a afirmat în cadrul conferinţei, desfăşurată în zilele de 22 şi 23 noiembrie, că multe organizaţii media din regiune sunt obligate să aleagă între independenţa jurnalistică şi supravieţuire pur şi simplu.
'Trebuie să examinăm starea dezolantă a jurnalismului din ţara noastră, deoarece acest lucru ar putea fi singura modalitate de a începe să operăm schimbări în acesta. Trebuie să vorbim despre problemele presei deschis. Pentru a le da încredere jurnaliştilor noştri, trebuie să venim în faţa publicului şi să discutăm slăbiciunile noastre. Pentru a găsi soluţii, trebuie să înfruntăm presiunile politice şi economice', a spus Ganea.
Cu toate acestea a fost criticată caracterizarea pieţei mass-media din ţările sud-est-europene: '57 de canale şi nimic pe ele'.
Ganea a explicat că mass-media din Europa de Sud-Est nu au fost numai lipsite de o producţie de calitate, ci şi de libertate de exprimare. Ea a menţionat exemplul magnatului român Sorin Ovidiu Vântu, care a ordonat, în 2009, ca un jurnalist care lucra pentru grupul său media, Realitatea-Caţavencu, ''să atace'' anumite figuri politice din România.
'Când vă spun să atacaţi pe cineva, atunci va trebui să-l atacaţi', i-a poruncit multimilionarul reporterului său, care a înregistrat convorbirea şi a făcut-o apoi publică.
România a aderat la Uniunea Europeana în 2007. Cu toate acestea, Ganea a afirmat că situaţia ar fi ajuns şi mai rea de atunci, în principal din cauza unui 'război' şi a unui 'cutremur'.
'' 'Războiul' a fost bătălia politică înainte de alegerile prezidenţiale din 2009, care, din păcate, au avut un impact foarte negativ asupra mass-media. Piaţa media de ştiri a fost complet manipulată şi polarizată. Jurnaliştii s-au situat de o parte sau alta şi au acţionat ca nişte luptători vicioşi. Apoi a venit 'cutremurul': criza economică globală', a precizat Ganea.
S-a ajuns astfel la jurnalismul de tip ''sandwich''. Ca urmare a situaţiei financiare dezolante, mai multe instituţii media din Europa de Sud-Est au fost nevoite să închidă departamente, iar jurnalişti chiar experimentaţi au fost concediaţi.
O parte centrală a conferinţei de la Bonn a fost reprezentată de dezbaterea privind modul în care jurnalismul din Europa de Sud-Est poate fi finanţat pe viitor, în timp ce îşi păstrează independenţa faţă de interesele politice şi de afaceri.
'Noi toţi vedem jurnalismul ca un serviciu pentru binele comun', a declarat la încheierea conferinţei Renate Schroeder, directorul Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, referindu-se la planurile federaţiei de a se focaliza în mai mare măsură pe Europa de Sud-Est, pe viitor.
